Singurul amendament depus la bugetul pe 2022 din partea unui ales PSD a vizat proiectul de amenajare a Râului Târgului, care se opreşte în stadiul în care l-a lăsat Liviu Ţâroiu. Consilierul local Constantin Ivan, căruia i-a aparţinut solicitarea de a menţine lucrarea în programul investiţional, a încasat un dublu eşec. Primul, din partea Executivului, care a refuzat să reintroducă obiectivul între planurile acestui an. Al doilea, din partea colegilor consilieri, care i-au respins amendamentul cu 9 voturi împotrivă, 9 voturi pentru şi o abţinere. Or era nevoie de 10 voturi pentru ca proiectul amenajării Râului Târgului să fie reluat de către actuala administraţie. În perioada de consultare a bugetului, înainte de a fi aprobat, Executivul a transmis care este motivul pentru care nu va continua această intenţie a mandatului trecut. „Regimul juridic al terenurilor nu este determinat, iar P.U.Z.-ul s-a blocat. De asemenea, viziunea de dezvoltare a oraşului nu include amenajarea unei hidrocentrale care să capteze 75% din debitul râului, în perioada de secetă secându-l de-a dreptul, de la graniţa cu Lereşti, până la staţia de epurare. Mai mult decât atât, hidrocentralele sunt soluţii expirate de mult. Şi sunt extrem de dăunătoare pentru ecosistem. Sunt foarte costisitoare şi nicăieri în lume nu se mai construiesc hidrocentrale pe râuri cu debit mic. Există recomandări din partea UE şi altor organisme de mediu în această privinţă.”, este răspunsul Executivului.
Ivan: „Putea fi prima municipalitate care să aibă licenţă de producere şi licenţă de furnizare”
Era de aşteptat ca alesul social-democrat să-şi susţină cauza şi la şedinţa extraordinară din 11 februarie 2022. „În nenumărate rânduri, doamna primar a spus că a apelat pentru proiecte de dezvoltare urbană la specialişti în toate domeniile, ca să alegem soluţiile şi ca să fie punctate cele mai bune proiecte. Pentru proiectul de amenajare complexă a Râului Târgului s-au concentrat oameni de referinţă, nu numai ingineri, dar şi arhitecţi, oameni care au avut mulţi ani de activitate în domeniul amenajărilor complexe. Tema a fost elaborată cu lux de amănunte, studiul de prefezabilitate a fost întocmit ţinându-se cont de toate normativele şi legile în vigoare, de tot ce înseamnă probleme de mediu şi de asigurare a condiţiilor, astfel încât ceea ce este în mediul înconjurător să nu fie afectat.”, a asigurat Constantin Ivan de profesionalismul echipei de proiect.
Acesta s-a referit şi la cele două amenajări hidrotehnice făcute în anii ’80-’85, care au protejat zona de inundaţii, în perioadele de toamnă – primăvară, cu precipitaţii abundente. „N-am mai avut şi nu vom avea aspecte nedorite. În aval de Câmpulung, la Schitu Goleşti s-au făcut şi alte amenajări complementare, care puteau să continue şi pot continua. Toate localităţile se bucură de trecerea unui râu, mai ales că Râul Târgului trece chiar prin centrul oraşului, ca să asigure un mediu prielnic, de agrement şi să-i dea o notă civilizată. A amenaja un râu în zona de locuit este o obligaţie nu numai morală, dar este o obligaţie cetăţenească, care trebuie să se întâmple. Dacă facem o plimbare, vedem mizerii, dejecţii şi alte aspecte de mediu neprielnice.”, a mai spus consilierul Ivan.
Potrivit acestuia, investiţia propusă în mandatul trecut avea două subiecte esenţiale. „O amenajare economică ce se putea amortiza foarte repede, o valorificare a potenţialului hidroenergetic, care însemna pentru comunitate 7,5 gigawati oră pe an. Vorbim de surse regenerabile de energie, de această nevoie stringentă, la ora actuală, de a avea o sursă sau cât mai multe surse care să ne compenseze consumurile, mai ales ale instituţiilor publice. Putea fi prima municipalitate care să aibă licenţă de producere şi, totodată, licenţă de furnizare, care ar putea să intre de fiecare dată pe piaţă şi să aducă un mare câştig al acestor consumuri de energie electrică, atât al instituţiilor, cât şi al iluminatului public.”, a continuat acesta.
După Ivan, abandonarea proiectului „este o mare greşeală”
Consilierul local a punctat în mesajul său şi cheltuielile întreprinse pentru studii hidrologice, studii geologice, măsurătorile şi releveele secţiunilor transversale şi longitudinale, pe întreg traseul, de la intrarea în Câmpulung şi până la ieşire. „În afara potenţialului hidroenergetic, această amenajare, care nu intra decât în albia majoră aflată în domeniul public şi în administrarea Primăriei, integra şi celelalte zone adiacente printr-un studiu de fezabilitate. A scoate din contract studiul de fezabilitate şi renunţând şi la acest contract al Planului de Urbanism Zonal este o mare greşeală. În afară de amenajarea potenţialului, erau prevăzute lucrări edilitare: conducte, pe malul stâng şi drept, de DN 800 pentru canalizare. În momentul în care se făceau lucrări de reabilitare generale pe tot ce înseamnă circuit de canalizare, racordurile se puteau aduce imediat în aceste conducte deja prevăzute, amplasate în abia majoră pe cele două maluri. Erau racordurile pentru preluarea apelor pluviale, într-un regim de filtrare şi de igienizare, zone de acces, foarte bine gândite.”, a continuat Ivan enumerarea avantajelor proiectului abandonat.
Altă lucrare importantă era aceea de a asigura alimentarea de rezervă a oraşului. „Aspectul era deosebit, cu oglinzi de apă, era şi o amenajare de retenţie, cu o acumulare la podul Uzinei de sus, o gândire tehnică deosebită, care era un punct tehnic de atracţie. Era şi o zonă de agrement care putea să fie valorificată pentru câmpulungeni. Eu sunt puţin dezamăgit şi, poate, de aceea am făcut o prezentare care nu ştiu cât de bine va prinde la dumneavoastră.”, a mai spus acesta.
Elena Lasconi: „Aş vrea să vă imput banii care s-au cheltuit, din banii câmpulungenilor, pentru acest proiect”
În apărarea deciziei sale, primăriţa Elena Lasconi a avut următorul comentariu. „Dumneavoastră ziceţi că sunteţi într-un fel uimit, eu sunt de-a dreptul supărată şi aş vrea să vă imput banii care s-au cheltuit, din banii câmpulungenilor, pentru acest proiect. Acest proiect nu a căzut pentru că a vrut primarul sau pentru că primarul a fost sfătuit de nu ştiu cine, ci pentru că, din punct de vedere juridic, a căzut P.U.Z.-ul. Era misiune imposibilă ca să pui pe o linie dreaptă, din punct de vedere juridic, acest proiect. Îmi pare rău că dumneavoastră v-aţi apucat să daţi nişte bani în mandatul trecut.”, a precizat aceasta. „Au fost documente agreate din punct de vedere tehnic şi economic.”, a intervenit Constantin Ivan.
„Dar nu şi juridic. Pentru că nu au fost luate toate aceste detalii în calcul, a căzut P.U.Z.-ul. Am fost nevoită să renunţ la acest proiect. Din ce ştiu eu, microhidrocentralele sunt chestiuni expirate, pentru că afectează grav fauna. Microcentralele sunt expirate. Puteţi să studiaţi lucrurile acestea cu o simplă căutare pe Google. O să vedeţi că nu se încadrează deloc nici în ceea ce vrea UE de la noi şi nici multe organizaţii neguvernamentale foarte importante. 70% din debitul râului ar fi folosit pentru a pune în mişcare această microhidrocentrală, dar nu vreau să intru în aceste detalii. Încă de la început, acest proiect nu a luat în calcul toate detaliile. Şi a scăpat cel juridic. Nu a fost decizia cuiva din Primărie, ci, pur şi simplu, am fost puşi în faţa faptului împlinit.”, a replicat Elena Lasconi.
„Ar fi fost şi poate fi un proiect al oraşului, nu al meu şi nici al unui grup de interese, cum vreţi dumneavoastră să interpretaţi!”
„Nu intraţi în detalii tehnice, pentru că sunteţi într-o mare eroare!”, a revenit în dialog consilierul local PSD, care susţine că a ţinut legătura cu profesoara de la Institutul „Ion Mincu”, coordonatoarea proiectului. „A spus foarte clar. I-aţi făcut o notificare din care rezulta rezilierea contractului privind studiul de fezabilitate. În răspunsul dumneavoastră aţi invocat şi pe cel care a contractat P.U.Z.-ul şi aţi spus că nu este în concordanţă cu ceea ce doriţi dumneavoastră, motiv pentru care şi dânsului i-aţi reziliat contractul. P.U.Z.-ul era rezolvabil, pentru că eu, personal, şi proiectanţii am mers la doamna Criveanu în timp util şi i-am prezentat când lucra la P.U.G. Şi a zis că este foarte bine momentul, încât toate aceste divergenţe să fie rezolvate. Nu a fost nicio eroare juridică, economică sau tehnică. Dumneavoastră & company n-aţi vrut să continuaţi acest proiect. El ar fi fost şi poate fi un proiect al oraşului, nu al meu şi nici al unui grup de interese, cum vreţi dumneavoastră să interpretaţi.”
„Domnul consilier, eu vorbesc pe hârtii, dumneavoastră, pe poveşti!”, a ripostat primăriţa, declanşând o ultimă intervenţie a susţinătorului proiectului. „Dumneavoastră nu ştiţi nici ce înseamnă un debit ecologic, nici ce înseamnă un studiu hidrologic, nu cunoaşteţi aceste detalii. Noi avem două amenajări în amonte şi, niciodată, râul n-a rămas cu debit zero sau cu debit redus. Debitul ecologic este obligatoriu la oricare amenajare. După dumneavoastră, la ora actuală, nu trebuia să avem nici Bicaz, nici Vidraru, nici Porţile de Fier, nici alte amenajări. Iar microhidrocentralele le găsiţi pe toate râurile interioare şi sunt extrem de valorificate. Avem o microhidrocentrală în regim privat a domnului Pristavu, pe Bratia, făcută de proiectanţii şi cei care lucrau şi la acest document şi care este un exemplu tehnic şi care aduce plusvaloare. Inclusiv tot ce înseamnă partea de întreţinere şi exploatare eficientă.”, a conchis Constantin Ivan.
Magda BĂNCESCU