„Portul tradiţional din Muscel”, a doua expoziţie a anului 2024 organizată de profesorul Adrian Săvoiu la Muzeul Naţional Brătianu – Vila Florica din Ştefăneşti a fost vernisată vineri, 10 mai 2024, într-o zi cu multiple semnificaţii istorice pentru România. O vom puncta pe cea sărbătorită în a doua duminică a lunii mai, Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România, pentru marcarea căreia Adrian Săvoiu a pregătit o colecţie de fotografie veche intitulată „Portul tradiţional din Muscel”, axată pe vestimentaţia muscelenilor imortalizaţi în intervalul 1885 şi 1945. Manifestarea culturală de la sfârşitul Săptămânii Luminate a Paştelui continuă precedenta acţiune a acestuia de la Muzeul Naţional Brătianu, expoziţia de fotografie „Familii din Câmpulung (1880-1950)”, disponibilă publicului timp de trei luni şi jumătate. În mod inspirat, gazdele au „cuplat” două vernisaje cu aceeaşi temă, fiind realizată o trecere plăcută de la costumele din imaginile de epocă la piesele spectaculoase de port popular din colecţia Dianei Ilisei, reunite sub titulatura „Portul tradiţional din Argeş şi Muscel”. Amintirile din arhiva personală a lui Adrian Săvoiu vor încânta vizitatorii până pe 15 septembrie 2024, iar exponatele Dianei Ilisei, până pe 9 iunie 2024.
- Diana Ilisei: „Aceste costume de Muscel – Argeş au inspirat reginele României, care au decis să folosească portul muscelean drept costum de Curte”
Mesajul de „bun venit” adresat publicului i-a aparţinut directorului frumosului edificiu care a găzduit dublul vernisaj, Mihai Alexandrescu, de la Muzeul Naţional Brătianu – Vila Florica din Ştefăneşti. Acesta a anunţat deschiderea celor două expoziţii temporare: „Portul tradiţional din Muscel”, colecţia de fotografii personale ale profesorului Adrian Săvoiu, şi „Portul tradiţional din Argeş şi Muscel”, denumirea sub care au fost prezentate câteva exponate aparţinând Dianei Ilisei, specialist şi colecţionar de costume populare româneşti.
Era firesc ca evenimentul să fie deschis cu prezentarea Dianei Ilisei, care a ales din colecţia personală şase costume femeieşti deosebite, care au cucerit numaidecât privirile primilor vizitatori. „Sunt foarte bucuroasă că am reuşit să fac o expoziţie împreună cu domnul profesor Adrian Săvoiu. De mult urmăresc pagina Domeniul Muscel şi mi-am căutat de multe ori sursă de inspiraţie aranjând aceste costume. Am adus în atenţia dumneavoastră şase costume de mare sărbătoare, care sunt aranjate cumva după evenimentele vieţii femeilor care le-au purtat.”, spunea colecţionara despre piesele extraordinare care au împodobit cu bogăţia şi preţiozitatea cusăturilor sufrageria conacului transformat în muzeu.
A deschis expoziţia un costum de Muscel de mireasă, care conţine o ie albă, fără nicio cusătură colorată, urmat tot de un costum de mireasă, în care, de data aceasta, predomină roşul. Al treilea era purtat de o domnişoară, înainte de a se căsători, dată fiind cromatica generoasă prezentă în piesele componente: multiple tonuri de albastru, până la îndrăzneţul turcoaz, şi de maro-uri blânde, până la bej. Al patrulea, cu accentele de albastru mai închis, era specific garderobei femeii căsătorite. Al cincilea, din nou un port muscelean, în tonuri reci de grena şi negru, a fost prezentat de deţinătoarea sa ca fiind un costum neaoş din Câmpulung Muscel. Expoziţia are la capătul opus un costum potrivit vârstei tinere, a fetelor necăsătorite, statut „trădat” de culoarea roz. „Aceste costume de Muscel – Argeş au inspirat reginele României, care au decis să folosească portul muscelean drept costum de Curte. Le purtau la toate evenimentele oficiale, apăreau în fotografii şi, astfel, au fost urmate de doamnele din toată ţara. Era considerat costum naţional.”, a precizat Diana Ilisei.
- Adrian Săvoiu: „Trebuie să-i aducem omagiu marelui fotograf Ion Munteanu, care şi-a deschis atelierul în ziua de 1 mai 1924”
Profesorul Adrian Săvoiu şi-a propus vernisarea unei expoziţii de sărbătoare într-o zi cu puternică însemnătate istorică: 10 mai, fostă sărbătoare a României. După câteva zile marcate de capriciile primăverii, soarele generos a creat vineri atmosfera potrivită unui eveniment de suflet pentru cei care iubesc tradiţiile româneşti. Deţinătorul pieselor expuse într-un loc de poveste al Argeşului, Vila Florica, a realizat un scurt istoric al fotografiei etnografice, „fotografia care înfăţişează aceste frumuseţi de costume naţionale”.
„Istoria acestor fotografii coboară către jumătatea secolului al XIX-lea, când Carol Popp de Szathmári, născut în 1812, realiza, în jurul vârstei de 45 de ani, primele fotografii cu costume tradiţionale la Câmpulung şi în împrejurimi. Întâmplarea a făcut ca acesta să-l însoţească pe Regele Carol I în vizita întreprinsă în zona Argeşului şi Muscelului, pentru a-l familiariza cu frumuseţile acestor locuri, pe care le iubea foarte mult. Multe dintre fotografii au fost realizate când Regele Carol I făcea această vizită, în 1868, în zona Muscelului. S-au păstrat câteva dintre aceste fotografii, care au fost adunate într-un album, pe care Carol Popp de Szathmári l-a dăruit lui Carol I.”, a relatat Adrian Săvoiu despre cel căruia îi datorăm primele imagini cu oraşul Câmpulung datând de acum 156 de ani.
„Au fost trei mari fotografi care s-au remarcat în secolul al XIX-lea, a continuat povestirea acestuia. Primul a fost Carol Popp de Szathmári. Cel de-al doilea este Ioan Niculescu. Născut la Vâlsăneşti, Argeş, Ioan Niculescu alcătuia artizanal, în 1893, un album cu costume naţionale şi cu – aşa cum le numea el – „tipuri din judeţele Argeş şi Muscel”. După ce prezintă monumentele istorice din această zonă, la final, Ioan Niculescu inserează nişte fotografii minunate din această zonă. Întâmplare sau nu, exact în acelaşi an, 1893, un alt fotograf din Bucureşti, Alexandru Antoniu, realiza un album cu judeţul Muscel, în care, dincolo de monumentele istorice şi de panorame ale Câmpulungului, sunt cuprinse şi costume naţionale din zona Câmpulungului şi, mai ales, din zona Rucărului.”, a continuat acesta.
Povestirea lui Adrian Săvoiu s-a mutat la fotografii din Câmpulung, cei care s-au impus la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, a căror cronologie este deschisă de Cecilia Cavallar, soţia lui Franz Cavallar. „Italian, se pare, acesta a venit de la Budapesta în jurul anului 1860, s-a stabilit la Câmpulung şi a deschis primul atelier fotografic din oraş, unde, între 1860-1869, a realizat primele fotografii etnografice ale zonei. Activitatea lui a fost continuată de soţia sa, Cecilia Cavalllar, care a avut un atelier fotografic care a funcţionat până la începutul secolului XX. Fotografiile realizate sunt de o calitate excepţională, pentru că materialele erau aduse din Austria şi Germania. Vom vedea cum, după mai bine de o sută de ani, ele arată de parcă ar fi fost făcute de curând.”, a relatat Adrian Săvoiu despre alte nume de referinţă ale fotografiei câmpulungene.
Cea mai veche dintre pozele expuse datează înainte de anul 1900 – din 1885, mai precis, înfăţişând o familie din Dragoslavele fotografiată în atelierul Ceciliei Cavallar -, celelalte fiind realizate în următoarele decenii, până în anul 1945. „Trebuie, într-un fel, să-i aducem omagiu marelui fotograf Ion Munteanu, care şi-a deschis atelierul în ziua de 1 mai 1924. Sunt exact o sută de ani de când Ion Munteanu începea să realizeze aceste fotografii şi, vreme de 22 de ani, până în 1946, a fotografiat în studioul său, dar nu numai în studio, ci şi în aer liber, pentru că el mergea cel mai des la evenimentele care erau legate de nuntă.”, a afirmat acesta.
Profesorul Adrian Săvoiu a realizat apoi o trecere în revistă a imaginilor alese, fotografii originale şi scanări ale unor fotografii originale în anumite situaţii particulare. „Mi s-a părut că frumuseţea costumului naţional, cu minunatele sale detalii, nu poate fi atât de bine observată într-o fotografie de 10×15 cm.”, explica acesta de ce a procedat la scanarea unor imagini de dimensiuni reduse.
- Alături de fotografiile incluse în expoziţie se găseşte costumul naţional, vechi de un secol, al Elisavetei Săvoiu
Veţi vedea în expoziţie mai multe fotografii cu grupuri de nuntaşi, majoritatea fiind opera lui Ion Munteanu: nunta lui Ion Giurgiuveanu, din Câmpulung, cu Georgeta Ganţă, din Albeştii de Muscel, cărora le-au fost naşi Marioara şi Octavian Isbăşescu (1943); nunta soţilor Elena şi Bucur Bogdan, din Vişoi (1940); nunta Iustinei Oancea, din Vlădeşti, cu Petre Isbăşoiu, din Albeştii de Muscel (circa 1940); vitrinele includ şi alte imagini de la fericitul eveniment, realizate la Albeştii de Muscel, Jugur şi alte localităţi ale fostului judeţ, în intervalul 1900-1943.
Familiile purtând costume populare au locul lor în expoziţie: familia Săvoiu din Mălin, Bughea de Sus: Oprina Săvoiu (1854-1933), Pătru Săvoiu (1837-1917), călugărit Paisie Monahul, Ion Săvoiu (1878-1916), Ion D.N. Grecu (1873-1914), Maria Săvoiu (1879-1969), căsătorită Grecu, Maria Isbăşoiu, căsătorită Săvoiu; familia Isbăşescu din Albeştii de Muscel: Alecu, Victoria şi fiul, Octavian; familia Stănescu, din mahalaua Vişoi: Bucur Stănescu (1854-1917) şi soţia Ana, zisă Păuna (1862-1937); familia Elisaveta şi Bucur Pepenel, din Bughea de Sus, împreună cu copiii, Ileana şi Victoria, Nicolae şi Benone; Silvia Stănescu (16 ani) şi Haralambie Herişanu (24 de ani) din Vişoi, în ziua nunţii lor; Titu Oancea, viitor primar la Vlădeşti, şi soţia lui, Ilinca. Sunt poze foarte vechi, realizate în intervalul 1900-1929.
Să punctăm şi câteva nume de persoane a căror amintire străbate veacul: Lucia Duţoiu, profesoară de franceză, şi fiica sa, Luiza, „Puica” (circa 1937); Elisaveta Săvoiu (1884-1969), născută Isbăşescu, din Albeştii de Muscel (cu două fotografii, una din 1905, cealaltă din 1936); Victoria Săvoiu (1907-1988) din Mălin, Bughea de Sus (o fotografie din 1936, cealaltă din 1928); surorile Maria, „Puia”, şi Ileana Stănescu, din Câmpulung (1937); învăţătorul Moise Marinescu (1898-1979) din Măţău (1919); Elisabeta Grecu (1907-1995) din Măţău (1927); învăţătoarea Zoe Stănescu (1900-1965), împreună cu fiicele sale, Ileana şi Maria, „Puia” (1935); Ileana Pepenel, din Bughea de Sus (perioada interbelică); Filofteia (Tinia) Grecu (1903-2000), din Măţău (1924); soţia pictorului Gheorghe Ţuţuianu (începutul secolului XX); Vasilica Ştefănescu, din Dragoslavele (circa 1938).
Vitrinele conţin şi alte imagini ale unor tinere şi femei din Muscel, în costume tradiţionale, cea mai veche fiind cea a unor rucărence în port de sărbătoare, realizată de Foto„Boudoir Portrait”, în jurul anului 1900.
Încheiem cu imaginile legate de şcoală, care impresionează prin faptul că niciunul dintre costumele purtate de elevele din grupurile fotografiate într-o ocazie importantă nu seamănă cu altul. În poze apar: colege de la Liceul de Fete din Câmpulung, cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române, 24 ianuarie 1939; colegele de clasă ale seriei 1936-1944 de la Liceul de Fete din Câmpulung, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, acelaşi an; colegele de clasă ale seriei 1935-1943 de la Liceul de Fete din Câmpulung, în mijlocul cărora se află profesoara de franceză (1939); învăţătorii şi elevii Şcolii Primare din Bughea de Sus (perioada interbelică); colegele de clasă ale Şcolii Profesionale de Fete din Câmpulung, care o au în mijlocul lor pe profesoara de franceză (1927).
„Alături de fotografii putem vedea şi un exponat interesant ca valoare documentară: costumul naţional, vechi de un secol, al Elisavetei Săvoiu (1884-1969), femeia dârză din Mălin, Bughea de Sus, Muscel, care, în toamna anului 1916, nemaiprimind nicio veste de la soţul său plecat în război, a pornit singură pe urmele armatei române, în căutarea bărbatului ei, asemenea unei alte Vitoria Lipan.”, a explicat Adrian Săvoiu prezenţa costumului care tronează în mijlocul expoziţiei, alături de povestea Elisavetei Săvoiu, „o Vitoria Lipan din Muşcel”.
Magda BĂNCESCU