5.5 C
Campulung Muscel
22/04/2024

Banii câmpulungenilor, prăpădiţi pe încă o spoială ordinară

Praful se alege de miliardul cheltuit pentru realizarea unui şanţ pe strada Calea Târgoviştei, al cărui rol era de a proteja proprietăţile oamenilor de şuvoaiele venite cu repeziciune din zona înaltă. La două săptămâni de la strângerea şantierului de către firma ploconită cu lucrarea încredinţată direct şi pe fugă, sub presiunea termenelor în procesul având ca miză funcţia lui Liviu Ţâroiu, lucrarea a început, pur şi simplu, să se dezintegreze. Cauza o reprezintă, la prima vedere, stratul subţire de beton folosit la îmbrăcarea podeţelor, pe care, vorba localnicilor, nu le poţi traversa decât cu piciorul, fără sapă ori coasă în spinare. Lăsând ironia la o parte, reacţia oamenilor la vederea batjocurii plătite din taxele şi impozitele lor este perfect justificată. Una dintre trecerile peste rigolă, către locuinţele beneficiarilor, a cedat deja, făcându-se zob sub greutatea vehiculului care a traversat-o. Şi nu vorbim despre o simplă fisură, ci de spargerea ei în zeci de bucăţi, asemenea unui biscuit fărâmiţat în cădere. Contractul s-a semnat pe 11 martie 2016, când Primăria era condusă încă de Liviu Ţâroiu, existând în buget o alocare de 135.000 de lei, pentru o lungime a şanţului de 191 de metri. Recepţia nu a fost încă efectuată şi, dacă mai întârzie mult, s-ar putea ca nici amintirea să nu rămână de investiţia solicitată de cei din zonă de un deceniu. Impresia generală, inspectând scurgerea de la un capăt la celălalt, este de lucru neterminat, făcut de mântuială, de nişte nepricepuţi trimişi pe teren fără unelte, după cum ne-au povestit oamenii, după principiul „las’ că merge şi aşa!”      

Oamenii au aşteptat zece ani o imensă şi scumpă dezamăgire

Unul dintre oamenii cu care am stat de vorbă ne povestea că, timp de peste nouă ani, a insistat la conducerea Primăriei Câmpulung, pentru realizarea unei rigole, care să preia apele din zona înaltă. Din cauza amplasării în pantă – şi o pantă destul de accentuată – a mănunchiului de străzi din această parte a municipiului, precipitaţiile făceau prăpăd atât pe proprietăţile locuitorilor, cât şi pe proprietatea publică. La vecinii de pe Ion Giurculescu şi Valea Româneştilor, torentele violente, care au umflat pârâul până la revărsarea lui pe drum şi în curţi, au provocat distrugeri considerabile: podeţe rupte, malul surpat împreună cu o bucată serioasă a căii de acces, bătăturile caselor măturate de şuvoaiele nervoase. Nici Calea Târgoviştei n-a scăpat de incidentele puţin spus neplăcute cauzate de debitul de apă venit cu forţă de pe dealuri, cu tot ce antrenează în cădere, pietre, resturi vegetale şi noroi.        

În ciuda faptului că astfel de episoade se repetau cu o frecvenţă îngrijorătoare în vecinătatea urbană a comunei Mioarele, în sezoanele ploioase, cu o exagerat de mare întârziere şi împinse vârtos de la spate de insistenţele oamenilor, autorităţile locale au luat în calcul lucrarea solicitată. O rigolă care mărgineşte sensul drept de urcare, pe o întindere redusă, care ar fi trebuit să elimine disconfortul produs de fenomenele meteo la care ne-am referit. Oamenii o aveau în Consiliul Local, ca reprezentantă a străzii lipsite de un canal de scurgere a apei, pe medicul Anca Dumitrescu. În ciuda mandatelor de ales local al partidului aflat la putere, la Câmpulung, aceasta n-a reuşit să-şi convingă superiorul pe linie politică, deţinător al funcţiei de primar timp de 11 ani, să dispună o investiţie de bun simţ, până la urmă. În mai toate localităţile din jurul Câmpulungului, asfaltările drumurilor comunale au inclus execuţia de rigole. Şi rigole efectuate cum trebuie, în condiţii, după manual, nu comicăria de pe strada Târgoviştei, făcută în bătaie de joc, pe banii câmpulungenilor. Anca Dumitrescu a ridicat, de câteva ori, problema sa şi a vecinilor în plenul Consiliului Local, format din politicieni construiţi dintr-un material care nu permite reţinerea unei doleanţe a contribuabilor în spaţiul  dintr-o ureche în cealaltă.     

Aşadar, după nouă ani de apeluri adresate edililor de unul dintre interlocutorii noştri, dublate de cele lansate public de vecina cu funcţie în administraţia publică locală, la începutul lui 2016, finanţarea necesară execuţiei unui şanţ betonat a fost cuprinsă în bugetul local aferent acestui an. Terenul s-a pregătit încă din toamna trecută, odată cu eliberarea certificatului de urbanism, la solicitarea Compartimentului Investiţii-Achiziţii. Aşteptarea cetăţenilor, care au tot sperat că în dreptul curţilor va apărea rigola îndelung solicitată, a fost „răsplătită” cu un deznodământ total dezamăgitor: o bătaie de batjocură, plătită cu bani publici, care denotă profunda lipsă de seriozitate şi profesionalism atât din partea constructorului, cât şi din partea Primăriei, care a acceptat lucrarea puţin spus îndoielnică.                

Podeţele, îmbrăcate cu un strat de beton subţire ca foaia de plăcintă 

Ajunşi în zonă, la solicitarea mai multor proprietari de gospodării „beneficiare” ale unui şanţ făcut într-o scârbă incredibilă, ne întrebăm dacă nu cumva acolo a lucrat un brutar ori un plăcintar, căci atât de subţire este „foaia” de beton care acoperă umplutura. Ca dovadă a zgârceniei constructorului şi a calităţii materialelor folosite stă incidentul suferit de Viorel Iosif, care, la două săptămâni distanţă de strângerea calabalâcului de către firmă, a produs, fără să vrea, o stricăciune a unui podeţ. Suprafaţa căii de trecere peste rigolă s-a fărâmiţat ca un aluat crocant în momentul în care o maşină încărcată cu balast, având o capacitate de până în zece tone, a trecut pe deasupra ei, cu intenţia de a ajunge într-o grădină. Şoferul, simţind că se sparge podeţul sub roţile vehiculului, a îngheţat, crezând că este sigur accesul peste rigolă. Bucăţile zobite ale suprafeţei betonate, care a cedat la prima probă de rezistenţă, stau mărturie că s-a folosit material pe sponci şi de proastă calitate. Plus că procedeele de lucru n-au fost respectate, susţin localnicii, cărora, în momentul în care le-au atras atenţia muncitorilor asupra manierei superficiale în care se mişcă, li s-a dat peste nas să-şi vadă de treaba lor. „Dacă betonul avea grosimea corespunzătoare, nu se întâmpla aşa ceva. Îmi vor imputa mie distrugerea, că eu am băgat maşina.”, spunea cu năduf omul, conştient că avariile se vor rezolva pe banii lor.     

Cuvântul „spoială” caracterizează halul în care a fost realizat şanţul, care nu este nici sigur, după cum s-au convins oamenii, nici estetic, nici uniform în privinţa elementelor care îl compun, nici continuu. Fiindcă, după cum am constatat, în dreptul unei proprietăţi care avea o amenajare mai veche, făcută de deţinătorul ei, echipa de lucrători a sărit peste tronsonul respectiv. În partea de sus a străzii, altă inadvertenţă sesizată, diferenţa de nivel între artera, care s-a mai înălţat după asfaltare, şi casele de pe partea dreaptă, cum urci, împiedicau scurgerea normală a apei în canal. Altfel spus, cu tot şanţul, al cărui rol era să preia cantitatea generoasă de apă, lumea se pomenea în curte cu aceleaşi bălţi enervante. La reclamaţiile locuitorilor străzii Calea Târgoviştei, acestora li s-a închis gura cu o cârpeală de care au beneficiat doar două persoane. „Nu este normal ca apa de pe drum să le intre oamenilor în curţi. Trebuiau prevăzute praguri, ca să se scurgă apa în canalizare. Cu chiu, cu vai, au făcut pentru doi vecini.”, a precizat un om de-al locului. 

Plus că, din loc în loc, fără a se respecta o alternanţă armonioasă, s-au tras nişte extensii ale marginii rigolei către gardurile oamenilor, după o logică pe care numai executanţii o pot explica. Alt lucru care li s-a părut în neregulă: tuburile înguste, al căror diametru micşorează debitul apei, nerespectând dimensiunea şanţului. Interlocutorii noştri suspectează că s-a urmărit un preţ cât mai mic, nicidecum achiziţionarea celor mai potrivite elemente. Ca amărăciunea contribuabililor să fie completă, angajaţii firmei fericite cu bănetul provenit din taxele şi impozitele lor nu s-au obosit ca la capătul lucrării să asigure o legătura cimentată între stradă şi rigolă. Acolo, pesemne, s-au terminat banii şi materialul la care şi aşa s-a făcut o economie la sânge. 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!