Patru mari propuneri de investiţii au în acest moment autorităţile câmpulungene pentru următorul exerciţiu de finanţare european 2021-2027. Am relatat într-un articol precedent despre proiectul de mobilitate urbană, estimat la aproximativ 15 milioane de euro, care, dacă va fi admis la finanţare, va permite administraţiei municipale să pună la punct 20 de kilometri de artere, prin lucrări de schimbare a conductelor, de îngropare a cablurilor, de înlocuire a stâlpilor şi de asfaltare, cu condiţia realizării unor piste de biciclete pe străzile respective. Altă intenţie de lucru o reprezintă sistemul de apă şi canalizare, incluzând aducţiunea Câmpulungului. Punctăm în deschiderea articolului al treilea obiectiv pentru realizarea căruia va fi depusă o solicitare de finanţare: renovarea fostei Clădiri a Plantelor, cu scopul de a o transforma în Biblioteca Municipală. Fostul Cinema „Balada” şi parcarea din spatele clădirii cinematografului reprezintă următorul deziderat aflat în pregătirea documentaţiei, întrucât apelul pe care Executivul intenţionează să-l acceseze se deschide la sfârşitul acestui an.
- Parcarea de la Balada: „O să fie un proiect cu o dală urbană superbă, cu parcări subterane, iar deasupra o să avem spaţiu verde cu o zonă de promenadă, care va duce direct către acoperişul de la „Balada”
Aşa cum mulţi nu credeau că este posibil să transformi nişte părculeţe cu aspect ruşinos în spaţii de relaxare civilizate, cu dotări mult peste ceea ce îndrăznea să spere câmpulungeanul, după acelaşi model va fi transformat şi centrul Vişoiului, care, în prezent, arată groaznic. Imobilul fostului cinematograf este un pericol, nu numai un punct slab al imaginii celui mai populat cartier, şi în aceeaşi notă deplorabilă se încadrează şi terenul eliberat de cea mai densă aglomerare de garaje din Câmpulung.
Oamenii sunt îndreptăţiţi să se îndoiască în privinţa punerii la punct a careului dintre blocuri, lăsat aşa după marea demolare, întrucât nu era disponibil un program de finanţare a investiţiei intenţionate de municipalitate.
Ce va fi acolo? Ce-şi doresc cetăţenii! Adică o parcare mai mult decât decentă, căci va prevedea şi spaţiu verde, obligatoriu în proiectele finanţate de Uniunea Europeană. Şi este nevoie de spaţiu verde în cartier, mai ales în acea parte în care blocurile sunt înghesuite unele în altele. „Ştiu că oamenii sunt nemulţumiţi, pentru că nu s-a făcut nimic acolo. Nu s-a făcut nimic acolo, pentru că nu am vrut să facem lucruri de mântuială. O să fie un proiect cu o dală urbană superbă, cu parcări subterane, iar deasupra o să avem spaţiu verde cu o zonă de promenadă, care va duce direct către acoperişul de la „Balada”. Am aşteptat special lansarea apelului – va fi la sfârşitul anului -, pentru a depune acest proiect.”, a anunţat city-managerul Ioana Marcu.
Dacă va fi posibil, proiectul parcării va conţine şi un etaj, însă acest amănunt îl vor stabili proiectanţii de comun acord cu autorităţile locale, beneficiarele lucrării pe care intenţionează s-o pună în practică prin obţinerea unei finanţări nerambursabile.
„Acolo a rămas o platformă betonată, pe o zonă extrem de populată. Oamenii cer în mod constant locuri de parcare. Însă nu-ţi permit normele să betonezi fiecare centimetru pătrat dintre blocuri, pentru că trebuie să păstrezi un raport de spaţiu verde, o zonă de gardă de minimum şase metri de cel mai apropiat balcon şi altele. Acolo, gândim un proiect de parcare subterană, poate cu posibilitate de un etaj, iar deasupra o dală urbană. Adică să ai zone verzi şi zone de promenadă, iar parcarea să fie cumva ascunsă.”, a adăugat administratorul public Ioana Marcu.
Proiectul de regenerare urbană conceput pentru Vişoi nu exclude clădirea fostului cinematograf, căci ar fi nelalocul lui să devină „boboc” spaţiul dintre blocuri, iar în faţă să aibă o ruină. Oricum, nu poate rămâne în această stare, întrucât protocolul de predare-primire încheiat cu Regia Autonomă de Exploatare şi Distribuţie a Filmelor RADEF impune reabilitarea imobilului şi menţinerea destinaţiei culturale. „Încercăm să reabilităm cinematograful ca sală de spectacole şi proiecţii.”, a mai precizat Ioana Marcu, aspiraţiile financiare pentru „Balada” şi parcarea din spate cifrându-se la 5-6 milioane de euro.
- Aducţiunea, sistemul de apă şi canalizare, viitorul sediu al Bibliotecii Municipale, finanţabile din actualul program european
Întrucât am punctat în deschiderea articolului şi alte intenţii de lucru ale Primăriei finanţabile din P.O.R. 2021-2027, facem o trecere în revistă a acestora cu ajutorul declaraţiilor city-managerului Ioana Marcu. „Ceea ce este cel mai bun urmează. Am aşteptat deschiderea Programului Operaţional 2021-2027. În pregătirea programului, noi am demarat înfiinţarea A.D.I. Apă şi Canal prin achiziţia acţiunilor Edilului şi înfiinţarea parteneriatului cu localităţile limitrofe, care depind de sistemul de apă şi canalizare furnizat de Edilul. Ne dorim să fie un A.D.I. funcţional şi operaţional în momentul lansării Programului Operaţional Dezvoltare Durabilă, care înlocuieşte P.O.I.M. – Programul Operaţional Infrastructură Mare şi să putem să rezolvăm câteva probleme de infrastructură esenţiale. Şi anume înlocuirea sistemului de canalizare, acolo unde este şubred, şi de apă, acolo unde este vechi, extinderea reţelei de canalizare şi de apă, acolo unde nu avem şi aducţiunea, principala problemă. Trebuie gândit un proiect separat de ceea ce a existat atunci, pentru că acela este nefezabil.”, a punctat aceasta.
Adăugăm acestor planuri propunerea de a valorifica generoasa suprafaţă interioară a clădirii de pe strada Fraţii Goleşti, în care a funcţionat Clubul Pensionarilor. Tot cu fonduri atrase, nefiind posibilă finanţarea ei din resurse locale. „Căutăm să finanţăm fosta Casă a Pensionarilor, pentru înfiinţarea unei biblioteci. Nu am elaborat încă documentaţia tehnică, pentru că în momentul în care se lansează Ghidul solicitantului, vrem să ştim exact ce finanţează, ca să se plieze şi să primim punctaj maxim. Ne dorim să transformăm acea clădire în bibliotecă, astfel încât Casa de Cultură „Tudor Muşatescu” să rămână complet liberă de sarcini şi să-i dăm o utilitate de sine stătătoare.”, a mai precizat Ioana Marcu.