11.6 C
Campulung Muscel
24/05/2024

Având nevoie de consolidare, Grădiniţa „Sfânta Marina” va fi depusă în Programul „Şcoli sigure şi sănătoase”, la fel ca Şcoala „Oprea Iorgulescu” şi Căminul „Sfântul Nicolae”

În afara clădirii Secţiei de Infecţioase, avută în vedere pentru transformarea ei într-un spital nou cu fonduri europene alocate prin P.N.R.R., s-a renunţat şi la investiţia de eficientizare energetică susţinută din aceeaşi sursă financiară a Grădiniţei „Sfânta Marina”, localul de pe strada Matei Basarab, din vecinătatea Pieţei Centrale a Câmpulungului. Motivul: construcţia are nevoie de consolidare. Iar Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă finanţa doar lucrarea de eficientizare energetică. Din cauza contribuţiei consistente pe care ar fi trebuit să şi-o asume Câmpulungul, administraţia publică locală s-a orientat către o altă sursă de finanţare. Ioana Marcu, administratorul public al municipiului, a anunţat că oportunitatea s-a ivit şi aceasta este: Programul „Şcoli sigure şi sănătoase”, pentru care au fost depuse deja documentaţiile de consolidare a Şcolii „Oprea Iorgulescu” – corpul vechi şi a Grădiniţei cu program prelungit „Sfântul Nicolae”, de lângă Policlinică. Ambele au fost expertizate tehnic şi din evaluările specialiştilor a reieşit că se încadrează în risc seismic 1, adică cel mai grav.

  • Grădiniţa „Sfânta Marina” avea banii aprobaţi prin P.N.R.R.

Proiectele care au fost înaintate deja Programului „Şcoli sigure şi sănătoase” sunt deja în analiza specialiştilor. „Chiar astăzi (n.r. 18 aprilie 2024) am discutat la Ministerul Dezvoltării, care gestionează Programul Naţional „Şcoli sigure şi sănătoase”. Are termen de implementare sfârşitul anului 2025, însă ei spun că-l vor prelungi şi în 2026. Eu cred că va merge foarte repede, pentru că, fiind vorba despre actul educaţional şi trebuie să-i muţi pe copii cât se face consolidarea, se „ard” nişte etape şi se mişcă destul de repede. Alocă banii mai repede.”, este optimistă city-managerul Ioana Marcu.

Clădirea destinată preşcolarilor, amplasată în vecinătatea Pieţei Centrale, avea banii pentru investiţie asiguraţi prin P.N.R.R., contractul de finanţare fiind semnat în toamna anului 2022.

  • Clădirea n-a fost afectată la cele trei cutremure importante

Chit că este construită la începutul anilor ’50, în cei peste 70 de ani trecuţi de atunci, clădirea n-a fost niciodată reabilitată, beneficiind doar de lucrări de întreţinere. Imobilul are o suprafaţă construită de 430 metri pătraţi şi o suprafaţă desfăşurată de 610 metri pătraţi. Nu este inclus pe lista monumentelor istorice, dar se află în zona sitului urban „Orașul istoric Câmpulung” – cod Lista Monumentelor Istorice (LMI) AG-II-S-A-13545, incluzând Grădina Publică „Mersi”, Casa „Ion Barbu” şi Casa „Robescu”.

Grădiniţa a fost construită în 1951-1952,  pe un teren de 1.987 mp, cu demisol şi parter. Conform datelor de inventar, valoarea construcţiei este de 996.601,61 lei.

Programul de funcţionare este 06.00-18.00, de luni, până vineri, cu întrerupere completă pentru vacanţă în luna august, şi 10 zile de Crăciun şi Anul Nou. În mod obişnuit, sunt 45 de copii cu vârste între 3 şi 6 ani şi 15 de persoane adulte, educatori şi personal auxiliar.

Potrivit firmei de proiectare care a întocmit D.A.L.I., „clădirea a fost supusă la evenimente seismice semnificative de când este în exploatare. Evenimentele seismice importante reprezintă: 4 martie 1977, 30 august 1986 şi 30 mai 1990, seisme ce au manifestat o influenţă asupra sistemul structural. În urma inspectării în amplasament, nu s-au observat fisuri în elementele structurale. Nu s-au observat rupturi la intersecţii de pereţi.”

  • Proiectanţii au susţinut în lucrarea lor că trebuie refăcute şarpanta, învelitoarea, planşeul de lemn. În plus, va fi realizat un sistem de centuri de beton armat

Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii a dispus următoarele măsuri de întreţinere, ca urmare a situaţiei din amplasament şi temei de arhitectură: refacerea şarpantei şi a învelitorii; refacerea planşeului de lemn; realizarea unui sistem de centuri de beton armat la nivelul superior al pereţilor. Centurile vor avea o înălţime de maxim 25 cm şi lăţime cât pereţii, pe exterior vor avea lăţime mai mică cu 5 cm, pentru a creşte nivelul de izolare termică.

Nefiind inclusă în categoria monumentelor istorice, clădirea nu prezintă elemente de arhitectură care să împiedice reabilitarea ei. „Aflându-se în zona protejată, nuanţele şi materialele folosite vor ţine cont de specificaţiile ghidului de bune practici şi de regimul de protecţie a monumentelor din raza de protecţie.”, precizează D.A.L.I.

Ce a mai constatat proiectantul? „Faţadele sunt zugrăvite cu vopsitorii galben – bej, cu elemente decorative din lemn la nivelul paziei. Învelitoarea din tabla fălţuită este deteriorată şi prezintă semne majore de degradare la nivelul şarpantei. Pereţii exteriori din cărămidă (aproximativ 1950) au izolaţie termică exterioară din polistiren şi prezintă fisuri. Tâmplăria exterioară este din lemn cu geam simplu, dar va fi înlocuită 100% cu tâmplărie PVC în nuanţă de lemn natural cu geam tripan termoizolant. În corpul de clădire construit în perioada anilor ’50 au fost construite grupuri sanitare care sunt reabilitate. Încălzirea se face în acest moment cu radiatoare / centrală termică pe combustibil gazos. Instalaţia electrică este funcţională, dar necesită a fi înlocuită.”

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!