În ediţia trecută am vorbit despre investiţiile mari programate în bugetul anului 2022, care nu sunt noutăţi. Aţi auzit despre ele şi anul trecut, cinci fiind restanţe ale mandatului 2016-2020: Bulevardul – 5,3 milioane de lei, strada Drăceşti – 3,5 milioane de lei, Linia Apei a Staţiei de Epurare – 5,6 milioane de lei, conducta de aducţiune a apei – 3,4 milioane de lei şi achiziţia de la Casa de Cultură – 1,2 milioane de lei. Celelalte două beneficiare de sume de ordinul milioanelor de lei sunt propunerile Elenei Lasconi: „Piaţa Neacşu” – 3 milioane de lei şi cele cinci parcuri – 4,5 milioane de lei dintr-un necesar de 18 milioane de lei, estimarea pe care s-a bazat licitaţia în desfăşurare.
Alte propuneri care să se apropie, ca valoare, de acestea, nu mai sunt. Nici bugetul acestui an nu este spectaculos în materie de execuţie de obiective, întrucât administraţia este forţară să se limiteze la economiile agonisite într-un an, de 20 de milioane de lei. Suma e modestă şi atât de departe de conceptul de „dezvoltare”! Practic, excedentul nu acoperă nici cât au estimat proiectanţii celor 11 spaţii verzi dorite de Elena Lasconi, căci licitaţiile au pornit de la un total de aproape 22 milioane de lei. Însă Câmpulungul are într-un an nevoi mai mari decât cea de relaxare pe băncuţă, lângă bloc, pe care Primăria nu le poate acoperi financiar decât din ce pune de-o parte. În 2022 va folosi şi din veniturile anului curent 6,5 milioane de lei pentru dezvoltare, capitolul care cuprinde lucrările, dotările şi documentaţiile planificate.
Următorul obiectiv pe care costurile îl plasează pe poziţia a opta în ierarhia cheltuielilor întreprinse pe partea de investiţii îl constituie Staţia centrală de sterilizare a spitalului. Toamna trecută, cu puţin timp înainte să expire termenul până la care Primăria mai putea face transferuri de sume către instituţiile subordonate, spitalului i s-au alocat 100.000 de lei ca să demareze licitaţia. Primăriţa şi-a luat angajamentul că în bugetul următor se va regăsi diferenţa de 914.000 lei, pentru amenajarea spaţiului în care va fi montată aparatura procurată cu fonduri UE.
Nu veţi găsi ţinte îndrăzneţe pe lista de investiţii a acestui an, fiind predominante documentaţiile, pentru a avea ce depune la programele de finanţare nerambursabilă. Cele mai importante lucrări, cu sumele aferente, pe care le-am extras dintr-o enumerare îngreunată de proiectările propuse, sunt: patinoarul, cu 600.000 lei, înlocuirea reţelei de apă pe strada Drăceşti, cu 500.000 lei, valoare pe care o regăsim şi în dreptul unei scări metalice exterioare pentru evacuare la incendiu, care se va realiza la Spitalul Municipal. Topul cheltuielilor continuă cu spaţiul verde de la Grădişte şi parcarea de la PSD, fiecare cu câte 400.000 de lei. Tot atât costă un pat medical aflat pe lista de cumpărături a spitalului.
Din contribuţia asumată de administraţia condusă de Liviu Ţâroiu la realizarea blocului pentru nevoiaşii de lux, din Grui, s-a alocat cam a zecea parte din ce trebuie să suportăm noi, din taxele şi impozitele noastre. 379.000 lei este prevederea pe 2022 dintr-o participare a municipalităţii pe care proiectantul a estimat-o la peste 4 milioane de lei, raportată la un total de 20,8 milioane de lei. Nu ne încălzeşte cu nimic că licitaţia a redus preţul lucrării – suportat de Ministerul Dezvoltării -, întrucât contractul a fost adjudecat acum doi ani şi, de atunci, preţurile au explodat la toate. Prin urmare, partea noastră rămâne tot ridicată.
Alte propuneri care au nevoie de sume de ordinul sutelor de mii de lei pentru a fi realizate: sistemul de cabluri îngropate, cu 300.000 lei, reconversia centralei termice în sală multifuncţională, la Şcoala „Nanu Muscel”, cu alţi 200.000 lei dintr-un total de patru ori mai mare, reabilitarea demisolului Pavilionului Drăghiceanu, cu 191.000 lei, amenajarea ghişeului unic în cadrul Primăriei, cu 151.000 lei (probabil, un rest de plată al investiţiei care, cu igienizare, s-a cifrat la aproape 300.000 de lei), tâmplărie la Grădiniţa „Sfânta Marina”, cu 150.000 lei, proiectarea şi execuţia halei pentru montarea a două instalaţii de producere a oxigenului din aer, cu 138.000 lei şi amenajarea unor sensuri giratorii, cu 135.000 lei.
Cam atât la capitolul intenţii de execuţie de lucrări. Mai sunt şi altele, dar mărunte. Cam sărăcuţ calendarul investiţional, visele autorităţilor fiind limitate şi de lipsa banilor, şi de lipsa proiectelor. Adică documentaţiile începute anul trecut au nevoie de alte proiecte în continuarea acestora. Un calcul sumar al „maculaturii” incluse pe lista de investiţii conduce la suma de 1,85 milioane de lei. Mult, dar altfel cum ceri bani de la PNRR, POR ori ministere? Cele mai scumpe documentaţii sunt cele de mobilitate urbană şi regenerare urbană şi SF-ul variantei de ocolire, care au costuri estimate între 200.000 şi 300.000 lei fiecare.
Aşadar, lucrările efective nu sunt foarte multe, cum spunea primăriţa într-o declaraţie recentă la tv, căci nouă, din exterior, ni se par puţine. Dar la atât s-a putut împărţi sărăcia. Şi acest mandat este marcat de laitmotivul legislaturii trecute, pe durata căreia Liviu Ţâroiu a reclamat permanent că, dacă n-are studii şi proiecte, n-are ce lucra. Aşa este şi acum, mai cu seamă că s-au abandonat documentaţii comandate şi plătite în timpul lui Ţâroiu: vezi studiul de prefezabilitate pentru amenajarea Râului Târgului, D.A.L.I. pentru Băile „Kretzulescu” ori documentaţiile pentru reparaţia unor case ale Primăriei.