Autorităţile câmpulungene n-au fost lovite de damblaua pistelor de biciclete într-un oraş în care lumea este să stare să-şi proptească botul maşinii la intrarea în magazin. Sunt conştiente şi ele că va mai curge multă apă pe Râul Târgului până când câmpulungenii se vor deschide la minte şi vor merge mai mult pe jos, şi pentru propria sănătate, şi pentru „îndulcirea” traficului infernal pe străduţe depăşite de numărul autoturismelor din oraş, amplificat de cele care ne tranzitează localitatea. Arterele câmpulungene arată rău, sunt pline de gropi, iar nemulţumirile oamenilor sunt justificate. Şi, din păcate, deocamdată, nu sunt şanse de ameliorare a condiţiei de circulaţie în afara amărâtelor de plombări, care nu rezolvă decât vremelnic o carenţă serioasă a infrastructurii rutiere.
Uniunea Europeană a finanţat investiţii de reabilitare stradală în exerciţiul 2007-2014 şi, parţial, în exerciţiul 2014-2020. Cei care au condus Câmpulungul în intervalele precizate n-au solicitat finanţări nerambursabile pentru lucrări de asfaltare, executate doar din bugetul local, atât cât a permis. În prezent, de-abia dacă permite cârpeli, singura oportunitate identificată pentru a întreprinde asfaltări cu fonduri atrase fiind „cuplarea” acestei lucrări cu proiecte de mediu agreate de UE. Aşa cum este transportul ecologic cu vehicule electrice, aşa cum sunt pistele de biciclete, pe care s-au găsit o grămadă de îndărătnici să le conteste, pe motiv că „nu ne trebuie!” Sau „asta era urgenţa!” Sunt o urgenţă dacă vrem asfalt pe străzi şi dacă vrem conducte de utilităţi înlocuite. Doar în aceste condiţii, programele europene acceptă să mai finanţeze investiţii de reabilitare stradală, pe care primarii atenţi la nevoile comunităţilor lor le-au pus la punct cât timp au fost în vigoare programele de finanţare pentru străzi.
- Pistele de biciclete şi benzile dedicate transportului în comun, singurele şanse de a obţine bani europeni pentru asfaltare
În majoritatea intervenţiilor în spaţiul public, reprezentanţii administraţiei publice locale au vorbit despre pregătirea unui proiect de mobilitate urbană – denumirea generică a investiţiei cu „de toate” -, în care accentul cade pe pistele de biciclete. Şi nu pentru că s-a umplut oraşul de biciclişti, ci pentru că este o şansă de a obţine bani europeni pentru asfaltare. Altminteri, nu se pot întreprinde reparaţii stradale cu fonduri externe, pentru că UE nu mai alocă finanţări strict pentru asfaltări. A dat vreme de 13 ani, dar dacă ai noştri s-au uitat şi au fluierat… la revedere!
City-managerul Ioana Marcu spunea că, acolo unde nu mai există axe europene, un „tren” ratat pentru Câmpulung, se va încerca obţinerea de finanţări acordate de stat. „Drumurile şi podurile s-au făcut în exerciţiul bugetar 2007-2014. S-a continuat în 2014-2020, dar mai mult cu „migrare” către viziunea de eficientizare energetică şi mediu. Acum, accentul este pe mediu. Singurele drumuri care se pot asfalta sunt cele pentru care se propune transport în comun. Doar dacă ai bandă exclusiv dedicată transportului în comun, mai poţi să reabilitezi drumul pe fonduri. Dacă ai această bandă, poţi să-i faci şi trotuar, şi cealaltă bandă, căci doar nu-l laşi aşa. Dar îţi trebuie bandă exclusiv dedicată transportului în comun pentru a reabilita o stradă. Atunci, ne vom orienta cu podurile către C.N.I. sau programe cum a fost „Anghel Saligny” şi sperăm să avem o colaborare bună cu instituţiile statului. Până acum am avut. Am găsit deschidere la Ministerul Dezvoltării, la Ministerul Fondurilor Europene, la Ministerul Muncii.”, preciza administratorul public al Câmpulungului.
- „Fie că ne place, fie că nu, trăim în Europa şi trebuie să ne aliniem viziunii europene de mobilitate, care înseamnă să renunţăm din ce în ce mai mult la maşini”
Aceasta spunea că ceea ce este cel mai bun în materia accesării fondurilor UE urmează. „Am aşteptat deschiderea Programului Operaţional 2021-2027. (…) Pentru municipiul Câmpulung, în principal, vizăm un proiect de mobilitate urbană, pentru care sperăm să accesăm în jur de 15 milioane de euro, în vederea realizării unui traseu pe „inelul” imediat limitrof bulevardului, cu piste de biciclete, cu schimbarea reţelelor electrice, care să meargă în paralel cu un traseu cicloturistic. Fie că ne place, fie că nu, trăim în Europa şi trebuie să ne aliniem viziunii europene de mobilitate. Viziunea europeană de mobilitate înseamnă să renunţăm din ce în ce mai mult la maşini şi să migrăm spre transport în comun şi spre transport ecologic: biciclete, trotinete şi alte forme de deplasare uşoară.”, a reluat Ioana Marcu o idee pe care primăriţa Elena Lasconi a repetat-o insistent, pentru ca oamenii să înţeleagă ce-i cu „obsesia” pentru piste de biciclete.
- Elena Lasconi: „Dacă putem să schimbăm toate aceste lucruri, conducte, stâlpi, asfalt, facem piste de biciclete. Este un proiect greu, dar realizabil”
În această manieră, sunt vizate fonduri pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi de utilităţi. „Ne vom baza pe un proiect la care ţin foarte mult, pe care trebuie să-l depunem, la nivel de autorizaţie de construire, în februarie 2025, pentru a reabilita peste 20 de kilometri de drumuri. Atunci se deschide programul de finanţare. Este un „inel” central, de la Negru Vodă, până la Colegiul Tehnic, cu toate străduţele dintre ele. Vrem să schimbăm conductele de apă, de canalizare, să îngropăm cablurile de curent, cele de internet, să schimbăm stâlpii de iluminat, pe care să-i punem la distanţe egale. Putem să facem toate aceste lucruri pe fonduri europene, căci nu ai de unde să le faci altfel. Şi o să facem piste de biciclete ca la „balamuc”. Dacă putem să schimbăm toate aceste lucruri, conducte, stâlpi, asfalt, facem piste de biciclete. Este un proiect greu, dar realizabil.”, spunea primăriţa Elena Lasconi despre provocarea începutului mandatului următor.