În cazul primarului de la Boteni se fac cercetări într-un dosar vizând obţinerea de fonduri APIA
La Tribunalul Argeş au fost înregistrate două plângeri împotriva soluţiilor de clasare ale DNA în cazul lui Vasile Leau, primarul de la Boteni, la adresa căruia sunt acuzaţii de obţinere de fonduri APIA cu documente false. Prima a fost formulată pe 31 martie 2021, de către Pompiliu Ion Popescu, iar cea de-a doua, pe 19 mai 2021, de către Marilena Popescu. Instanţa s-a pronunţat, la al patrulea termen, în cazul primei cereri, pe care, pe 23 iunie 2021, a admis-o şi a desfiinţat soluţia de clasare dispusă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA – Serviciul Teritorial Piteşti. Al doilea proces, care are aceeaşi miză, continuă pe 8 septembrie 2021. În continuare ne vom referi la cauza în care judecătorul s-a pronunţat, luna trecută, în favoarea petentului care a atacat actul procurorilor.
Plângere penală pe numele lui Leau pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals şi pentru obţinerea ilegală de fonduri
Magistratul Secţiei Penale a Tribunalului Argeş, care a pronunţat, în Camera de Consiliu, hotărârea definitivă, a trimis cauza la procuror, pentru a începe urmărirea penală şi a se pronunţa asupra comiterii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. A doua cerinţă a judecătorului adresată procurorilor a fost să completeze urmărirea penală într-un dosar din 2019, în care au fost efectuate cercetări pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute articolul 18^1 din Legea nr.78 din 8 mai 2000, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Articol care prevede că: „Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.”
Litigiul, în rezumat, arată astfel. În primăvara acestui an, un cetăţean din Bucureşti s-a adresat Tribunalului Argeş, cu o plângere împotriva unei ordonanţe de clasare, din 16 decembrie 2020, dispusă într-un dosar din 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA – Serviciul Teritorial Piteşti. Aici, Pompiliu Ion Popescu îi făcuse, pe 29 iulie 2019, o plângere penală lui Vasile Leau, pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals şi pentru obţinerea ilegală de fonduri. Procurorul a dat o soluţie de clasare, considerând că fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu este săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege. Cetăţeanul a făcut o plângere la procurorul ierarhic superior, care i-a respins-o la începutul acestui an.
Nemulţumit de verdictul procurorului, pe care l-a apreciat nelegal, petentul a apelat la Tribunal. Argumentele acestuia au arătat astfel: „Urmărirea penală efectuată nu este completă, având deficienţe flagrante în administrarea probatoriilor, nu au fost făcute niciun fel de audieri, procurorul mulţumindu-se doar prin a efectua anumite adrese şi a obţine şi folosi actele depuse în dosar, însă nici aceste înscrisuri nu au fost studiate şi interpretate corespunzător.”
Un contract de arendă, depus la APIA, considerat „un fals grosolan”
După moartea tatălui său, în toamna anului 2015, Pompiliu Popescu, în calitate de moştenitor, a devenit proprietarul unei suprafeţe de 39,6 hectare de teren aflat în extravilanul comunei Hârtieşti. În 2004, tatăl său încheiase cu Vasile Leau un contract de arendare, pentru cinci ani – contract fără număr şi fără specificarea vecinătăţilor -, asupra unui teren de 20 hectare. „Predarea – primirea s-a făcut fără a se încheia un proces verbal în acest sens, aşa că Vasile Leau a folosit şi foloseşte o suprafaţă de teren mult mai mare. După anul 2009, terenul a fost în continuare folosit de acesta.” După moartea tatălui, în 2015, fiul moştenitor i-a solicitat lui Leau să-i restituie posesia terenului de 39,6 hectare, pe care acesta îl deţinea nelegal.
Refuzul lui Leau a adus părţile în faţa instanţei de la Câmpulung, care a constatat că nu există o promisiune de vânzare între tatăl decedat şi arendaş. Acesta din urmă „a încheiat un contract de vânzare-cumpărare/promisiune de vânzare cu privire la teren (n.r. proprietatea lui Pompiliu Popescu), contract care nu este semnat de părţi, deci, neasumat, contract pe care instanţa civilă l-a considerat ca inexistent, cu scopul de a-l înregistra la instituţiile publice şi, deci, să producă anumite efecte. (…) Vasile Leau înregistrează la Primăria Hârtieşti contractul de vânzare nesemnat, dar şi un contract de arendă, expirat din anul 2009, condiţii în care se conturează elementul material al infracţiunii de uz de fals. (…) Toate aceste infracţiuni au fost săvârşite pentru a se putea obţine fonduri APIA.”
Conform celor comunicate de APIA anchetatorilor, fermierul Vasile Leau a obţinut sprijin financiar în intervalul 2013-2015, terenurile conţinând şi suprafeţe care nu erau agricole şi care nu erau eligibile pentru plăţi din fonduri europene.
La solicitarea procurorului DNA, APIA a transmis mai multe înscrisuri, printre care un contract de arendă pentru o suprafaţă de 40 de hectare, încheiat în 2009, între tatăl petentului şi Vasile Leau. Actul ar fi înregistrat la Primăria Hârtieşti, în martie 2009, având un termen de zece ani. Acest contract, pe care Pompiliu Popescu îl reclamă a fi fals, a fost înregistrat de o altă persoană decât secretarul comunei, în evidenţele Primăriei găsindu-se o copie.
Contractul cu pricina nu era cunoscut nici petentului, nici instanţelor de fond şi apel care au tranşat litigiul dintre părţi, fiind considerat de autorul plângerii penale „un fals grosolan”.
Leau s-a dezis de contractul pe care APIA l-a prezentat anchetatorilor DNA
Din actele emise de Primărie, în intervalul de zece ani, cuprins între 2009 şi 2019, pe numele lui Vasile Leau figurează, în Registrul Agricol, o singură dată suprafaţa arendată. Între 2009 şi 2012 nu sunt înregistrări; în 2013 şi 2014, suprafaţa agricolă arendată este 0; în 2015, apar în arendă cele 40 de hectare; în 2016, nu sunt înregistrări; în 2017, 0 hectare arendate. Iar în 2018-2019, din nou, nu sunt înregistrări efectuate. În asemenea condiţii, autorul plângerii penale a ridicat întrebarea: „cum a solicitat şi obţinut Vasile Leau fonduri APIA pentru terenuri asupra cărora nu avea niciun fel de drept? Întrebare la care, în opinia sa, trebuia să se răspundă în cursul urmăririi penale.
Potrivit lui Pompiliu Popescu, procurorul putea lămuri mai multe chestiuni, pe care le-a punctat în demersul său: =faptul că „Vasile Leau a luat subvenţii APIA în perioada 2008-2015, nu doar 2013-2015; =modalitatea în care s-au emis adeverinţe şi a fost obţinut ajutor financiar de la APIA, în perioada 2013-2015, pe două numere cadastrale, când cartea funciară pentru suprafaţa de 27,5 hectare, care include aceste numere, a fost întocmită în august 2015, ridică mari semne de întrebare, însă aceste aspecte nu au fost analizate; =Vasile Leau a luat subvenţii APIA (atât înainte de 2015, cât şi după) şi pentru diferenţa de suprafaţă până la 40 hectare, care nu are cadastru, cum ar fi cele 7,78 hectare, pentru care părţile se judecă în apel (…); =afirmaţia cum că suprafeţele de teren despre care se face vorbire nu sunt agricole şi eligibile pentru fonduri APIA nu este sustenabilă, deoarece, de exemplu, din suprafaţa de 27,5 hectare, aproximativ 22,5 hectare sunt eligibile.”
Petentul a mai susţinut că nici el, nici tatăl său n-au avut cunoştinţă de efectuarea unor îmbunătăţiri, pe care Leau nu le-a putut justifica cu documente, precum autorizaţii de desfiinţare/înfiinţare şi surse financiare care au stat la baza lucrărilor.
Controversatul contract, prezentat de APIA, a trezit puternice suspiciuni că actul este falsificat, şi pentru că, într-un dosar tranşat de Judecătoria Câmpulung, Leau a menţionat că n-a mai avut încheiat un contract de arendă cu tatăl lui Pompiliu Popescu după anul 2009. Iar APIA prezintă procurorilor un contract parafat în 2009, cu o valabilitate de zece ani, pentru 40 de hectare. De unde, în opinia petentului, reiese „caracterul mincinos al actelor folosite de Vasile Leau pentru acordarea de subvenţii”.
Mai mult, veridicitatea contractului era pusă la îndoială de mai multe elemente: „inexactitatea datelor personale ale tatălui său, lipsa semnăturii acestuia de la rubrica arendator, ba mai mult, semnarea acestui contract la ambele rubrici de către Vasile Leau (…)”, coroborat cu faptul că petentul nu a ştiut de existenţa lui până la momentul comunicării rezoluţiei de clasare. Cerinţa petentului era ca „procurorul de caz să verifice cum au fost eliberate adeverinţe de rol de Primăria Hârtieşti, în care se atestă ba că Vasile Leau are terenuri în arendă, ba că nu ar avea, în condiţiile în care acesta se dezice de existenţa vreunui contract încheiat după anul 2009, dar acel contract apare depus la APIA Argeş, ca fundament al cererii de acordare a subvenţiilor.”
Leau, obligat să predea terenul moştenitorului
În vara anului 2018, Judecătoria Câmpulung l-a obligat pe Leau să-i lase lui Pompiliu Popescu „în deplină proprietate şi posesie terenul de 39,6 ha teren” şi să-i plătească 17.000 de lei, contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului. Dar şi reclamantul a fost pus la nişte cheltuieli faţă de pârât: 2.750 lei, pentru lucrările de cadastru şi carte funciară pentru întreaga suprafaţă de 39,6 ha; 636.126 lei, reprezentând lucrările de îmbunătăţire a terenului, şi 30.400 lei, valoarea împrejmuirii cu gard a suprafeţei de 7,78 hectare”, pe care se află plantaţia de pomi. Soluţia Judecătoriei a fost atacată de ambele părţi, dosarul penal aflându-se pe rolul Tribunalului Argeş, care a casat sentinţa civilă pronunţată de către Judecătoria Câmpulung.
Potrivit Tribunalului, actele de cercetare efectuate de DNA au fost sumare
Judecătorul de Cameră Preliminară de la Tribunalul Argeş, care a desfiinţat soluţia Parchetului, a observat, „în acord cu petentul, că actele de cercetare efectuate în cauză au fost sumare, rezumându-se doar la solicitarea de către organele de urmărire penală a unor înscrisuri de la APIA. (…) Or, în lipsa propriilor minime verificări şi cercetări, inclusiv în ce priveşte înscrisurile depuse şi folosite de intimat (n.r. Vasile Leau) la obţinerea de fonduri europene, în special, a contractului de arendă denunţat ca fals de către petent, (…) înregistrat la Consiliul Local Hârtieşti sub numărul 1118 din 23.03.2009, se impune completarea urmăririi penale.” Sursa citatelor inserate în articol o constituie portalul rolii.ro.
Astfel, prin hotărârea pronunţată pe 23 iunie 2021, plângerea lui Pompiliu Popescu a fost admisă de Tribunal, care a trimis cauza la procuror pentru: a începe urmărirea penală şi a se pronunţa şi asupra infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, sesizată de petent prin plângere, dar şi pentru a completa urmărirea penală în dosarul obţinerii de fonduri europene.
Primarul Vasile Leau şi una dintre fiicele sale figurează ca inculpaţi într-o altă cauză penală, fiind judecaţi la Tribunalul Argeş, pentru infracţiuni de evaziune fiscală. Procesul, a cărui judecată a început în primăvara anului trecut, continuă pe 29 septembrie 2021.
Magda BĂNCESCU