Din 1961 şi până în prezent, Câmpulungul a fost condus de 22 persoane: preşedinţi, prim-secretari, primari şi viceprimari cu atribuţii de primari. Oameni de care mulţi câmpulungeni îşi mai amintesc sau, dimpotrivă, pe care i-au uitat de mult. Din scrierile specialiştilor aflăm şi numele celor care au condus Câmpulungul cu patru decenii înainte şi după 1900. Informaţiile sunt extrase din documentele studiate, neexistând o cronologie clară a mandatele acestora, pentru a ne ajuta să stabilim un număr total al edililor din acele timpuri.
Primarii de dinainte de anii ’40
În studiul intitulat „Funcţiunile administrative şi rolul lor în evoluţia oraşului Câmpulung Muscel”, având-o ca autor pe profesorul şi istoricul de artă Carmen Oprescu, aflăm pe mâinile cui s-a aflat oraşul în intervalul 1867-1913: N. Şerbănescu (1867); I.C. Potoceanu (septembrie 1869); Ion Iancu (1873); Istrate Rizeanu (1874, 1883, 1884-1893, din noiembrie 1894, iulie 1895 – decembrie 1895; decedat în august 1901); Sache Nicolau (1876?…, 1878-1882; decedat la 18 mai 1902); Sache Diamandi (ante 1883, 1884); căpitan Gh. Ştefănescu (1884, decembrie 1893-1894); Gr. Aninoşanu (octombrie 1894); Gr. Andreescu (aprilie 1895 – iunie 1895); Petre C. Zamfirescu (1896 – martie 1897, 1898, 1904, 1908, 1910); Gh. Negulici (1900, ante aprilie 1901); Diamandi Nicolau (1901, 1902); Dimitrie Micescu (1903-1904); Al. Muşatescu (1905-1907, 1911 – august 1913; prefect de Muscel între 1929-1931); căpitan N. Negulici (1913, 1914); Vasile V. Georgescu (martie – octombrie 1913); Ion Grădişteanu (ales în octombrie 1913).
„Fără alte precizări, Ioan Răuţescu citează şi alte nume, Nae Negulici, Petre Ghiorghiu, Nae Costea, Emaoil Dimitriu, „în timpul ocupaţiei”, continuând cu altele în perioada interbelică: Niculae Rizeanu, Ion Grădişteanu, N. Costea, I. Giurculescu, Ionel Nicolau (august 1925 – februarie 1929), avocatul N. V. Constantinescu (martie 1929 – mai 1931, iunie 1932 – noiembrie 1933), avocatul Gh. Isbăşoiu (octombrie 1933 – octombrie 1937), enumerarea încheindu-se cu ultimii primari cunoscuţi de autor înainte de publicarea monografiei (1943): colonelul Grigore Grecescu, avocatul Anton Negulici, profesorul I. G. Marinescu.”, cităm din studiul lui Carmen Oprescu.
Primarii ultimilor 60 de ani
Puţini mai ştiu că imediat cum au venit comuniştii la putere, în 1945, primar al Câmpulungului a fost numit Iulian Vasilescu, de loc din Apa Sărată, fost ilegalist comunist. Perioada care a urmat este puţin amintită de câmpulungenii care au trăit şi pe atunci.
Apoi, în 1961, primar a devenit Iancu Stan, tot din Apa Sărată, care a fost schimbat, în 1963, de Iosif Bogdan, câmpulungean din nordul municipiului. Între anii 1964 şi 1967, oraşul a fost condus de Florian Moacă, venit din Oltenia şi stabilit în Muscel. Până la reorganizarea administrativ-teritorială din 1968, primar a mai fost şi Marin Roşu, iar, în acel an, Constantin Nicolae, din Valea Unchiaşului, a fost primul care a devenit atât prim-secretar, cât şi preşedinte al Consiliului Popular. În următorii 20 de ani, Câmpulungul i-a mai avut în frunte pe Mihai Badea (1969-1971), Ion Ploscaru (1971-1977), Manole Bivol (1977-1982) – schimbarea lui Ploscaru cu Manole era prevăzută chiar pentru data de 5 martie 1977, a doua zi după cutremur, dar a fost amânată ceva timp – Gheorghe Oancea (1982-1986), Ion Ghizdavăţ (1987-1989). În octombrie 1989, a fost adus de la Piteşti Ionel Dicu, acesta conducând destinele Câmpulungului doar două luni, în decembrie 1989 plecând de unde a venit, fără să îi reproşeze cineva ceva.
După Revoluţie, timp de aproape trei ani, primarii s-au schimbat destul de des. Pe rând, Constantin Negru, Cristian Dobre, Gheorghe Voinescu, Constantin Dragomir (toţi în decembrie 1989 – mai 1990) şi Ion Bondoc (mai 1990 – februarie 1992) au ocupat fotoliul de primar al oraşului Câmpulung Muscel. Este de menţionat faptul că unul dintre aceştia, Constantin Dragomir, a fost şi primul deputat al Muscelului, în mandatul 1992-1996.
În 1992, după ce apăruse Legea nr. 69/1991 privind administraţia publică locală, primar al Câmpulungului a fost ales Gheorghe Oancea, primul care, în ultimii 63 de ani, a prins două mandate de primar al oraşului nostru (el a mai condus municipiul Arad şi comuna Cetăţeni). După el au urmat Sorin Gheorghe Buta (1996-2000) şi George Bălan (2000-2004), fiecare cu câte un mandat. Câmpulungenii nu i-au acordat nici acestuia din urmă a doua şansă, alegându-l pe Călin Andrei (2004-2008). Atât de mulţumiţi au fost de prestaţia de întâi gospodar a liberalului, încât i-au acordat încă două mandate, după unul în care a revoluţionat noţiunea de Zi a Municipiului, transformând-o în Săptămâna Municipiului. Călin Andrei a înregistrat un record al ultimei jumătăţi de secol, poate, chiar al secolului, obţinând al doilea şi al treilea mandat consecutiv, între 2008-2012 şi între 2012-2016.
Pe al treilea nu l-a dus până la capăt din cauza condamnării penale în procesul de corupţie cu fonduri externe pentru reabilitarea acoperişului Colegiului „Dinicu Golescu”. Astfel, cel de-al treilea mandat s-a oprit în februarie 2015, când conducerea Câmpulungului a fost preluată de Liviu Ţâroiu, pentru un an. Ultima lună a mandatului 2012-2016, în care municipiul a fost condus de doi viceprimari cu atribuţii de primar, i-a revenit lui Bogdan David.
Alegerile din 2016 l-au impus pe Liviu Ţâroiu la conducerea municipiului, dar numai pentru un mandat, încheiat ruşinos, cu un dosar penal pentru băutură la volan. A comis un accident în starea bahică în care a fost depistat pe 6 ianuarie 2020, în avans de Sfântul Ion, când primarul s-a grăbit să-şi serbeze onomastica.
Pe 21 iulie 2021, Curtea de Apel Piteşti l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 2 ani. În septembrie 2021, Ţâroiu, care prinsese un mandat de consilier local, şi-a dat demisia din forul legislativ.
Al 22-lea primar în cronologia pe care v-o prezentăm este Elena Lasconi, deţinătoarea unui dublu record la alegerile din 27 septembrie 2020: prima femeie primar din istoria Câmpulungului, care a câştigat cu un scor istoric: 7.484 de alegători care s-au pronunţat în favoarea ei, reprezentând aproape 56% din numărul voturilor valabil exprimate. Cum Elena Lasconi nu are un rival care să se apropie măcar de jumătate din procentul rezultat din sondaje, nu încape îndoială că tot ea va conduce Câmpulungul în mandatul 2024-2028.