PSD, prin vocea consilierului Constantin Ivan, a pledat pentru a doua amânare a aprobării valorii asfaltării pe străzile Grigore Alexandrescu, Valea Bărbuşii, Leculeşti şi Pârşenilor, din motiv de „hazardare” a Primăriei în cheltuieli neeligibile peste puterea sa financiară. Motivul declarat public, inclusiv la şedinţa din 31 iulie 2023, pentru care administraţia nu se îndură să piardă cele 2 milioane de lei de la UE, în completarea celor 5 milioane de lei, contribuţia Câmpulungului, este că nu mai există nicio şansă de a accesa în viitor bani europeni pentru lucrări de asfaltare. S-au dat fonduri europene pentru infrastructura rutieră, dar municipiul nostru n-a accesat niciun euro în mandatele trecute. Şi-ar mai fi un motiv mai puternic decât primul, invocat atât de primăriţa Elena Lasconi, cât şi de city-managerul Ioana Marcu. Proiectele GAL se comportă aidoma unui castel de cărţi de joc. Extragi una, pică toate. Dacă Primăria renunţă la investiţia de asfaltare a celor patru străzi, din motiv de contribuţie financiară copleşitoare a Câmpulungului, cum vor opozanţii politici, va fi afectată finanţarea celorlalte nouă proiecte. Aşa au sunat explicaţiile la dezbaterea Consiliului Local de la începutul săptămânii.
- Ioana Marcu: „Putem să ne luăm gândul că vreodată vom mai asfalta cu bani europeni”
Valoarea simţitor redusă a proiectului de asfaltare, de la 12,5 milioane de lei la 7,6 milioane de lei, nu i-a convins pe opozanţii politici, care s-au manifestat pe mai departe împotriva iniţiativei Executivului de a pune în aplicare această intenţie GAL. City-managerul Ioana Marcu le-a explicat de ce Primăria se mulţumeşte cu nişte „firimituri” de la UE, pentru o asfaltare care se putea realiza integral cu bani europeni, dacă erau accesaţi la vremea lor.
„Din păcate, Câmpulung a pierdut un tren, care a pornit la drum în anii 2000 şi care a avut o cursă foarte stabilă începând cu anul 2007. Noi (n.r. Primăria Câmpulung) nu am depus pentru niciun drum, înainte de acest exerciţiu bugetar. Prin tot ceea ce înseamnă linii de finanţare 2021-2027 nu se va da un leu pentru asfalt. Putem să ne luăm gândul că vreodată vom mai asfalta cu bani europeni. În administraţiile PNL şi PSD nu s-a asfaltat în municipiul Câmpulung, din păcate. Toate oraşele şi municipiile de lângă noi au avut proiecte de asfaltare sau măcar proiecte care au vizat şi componente rutiere prin finanţări externe. Pot să vă spun sigur că nu vor mai exista astfel de finanţări, din păcate. Şi nu avem de unde să mai luăm bani pentru asfaltare. Singurele soluţii vor fi să prindem 1-1,5 milioane de la fonduri europene, pentru că sunt pe exerciţiul bugetar vechi, şi restul să vină de la noi. De acum înainte, vom asfalta numai pe bani proprii.”, este perspectiva neplăcută punctată de city-managerul Ioana Marcu.
- Elena Lasconi: „Dacă nu ne iese unul, o să fim, practic, amendaţi pentru toate proiectele şi s-ar putea să pierdem toţi banii, iar următorul GAL să nu mai existe”
Pentru Primărie, realizarea proiectului de asfaltare nu este opţională, ci obligatorie, de el depinzând şi celelalte. Potrivit city-managerului Ioana Marcu, sunt câteva propuneri GAL care au legătură unele cu altele. „O dată, avem canalizare (n.r. pe aceleaşi străzi, Grigore Alexandrescu, Valea Bărbuşii, Leculeşti şi Pârşenilor). Mai avem puţin şi semnăm contractul de execuţie. Avem şi o investiţie în reţea de gaz (n.r. pe străzile Chilii, Leculeşti şi Livadiei). După aceea, străzile vor rămâne praf şi trebuie să venim cu asfalt deasupra. Toate aceste investiţii din P.O.R. (n.r. proiectele de infrastructură rutieră şi de utilităţi) sunt complementare cu investiţiile din P.O.C.U. (proiectele cu specific social destinate „capitalului uman”), care este în plină desfăşurare în acest moment. În cazul în care nu absorbim banii din P.O.R., putem să fim penalizaţi ulterior pe P.O.C.U. Eu consider că, în felul în care a fost elaborată strategia pentru GAL, în anul 2017, nu avem altceva de făcut decât să-i dăm înainte cu aceste proiecte. Şi, pe viitor, să face o strategie a GAL coerentă, care chiar să vizeze dezvoltarea zonelor urbane marginalizate, şi pe partea economică, şi să reflecte mult mai mult realitatea din teren şi posibilităţile financiare ale municipiului Câmpulung.”, a precizat Ioana Marcu.
Potrivit arhitectului şef, legătura dintre proiecte este atât de strânsă, încât „dacă nu se face unul, nu se mai face niciunul”. „Dacă nu facem unul, nu se finanţează nici celelalte. Componenta socială şi componenta investiţională se echilibrează între ele. Aşa au fost absorbiţi banii.”
„Din acest GAL – a intervenit primăriţa Elena Lasconi – am reuşit cu greu să salvăm ceva, pentru că am avut o strategie a GAL foarte proastă. Vă dau câteva exemple simple. Aveam în Z.U.M. (n.r. zona urbană marginalizată) un eşantion de 500 de persoane de etnie romă şi nu locuiesc atâtea în Câmpulung. Aveam Piaţa Grui transformată într-un loc în care erau adăpost pentru „homleşi”, vânzare de mobilă second hand şi loc de joacă pentru copii. Toate aceste lucruri s-au făcut cu mare efort. Dumneavoastră decideţi. Eu, primarul municipiului Câmpulung, ştiu că, dacă nu ne iese unul, o să fim, practic, amendaţi pentru toate proiectele şi s-ar putea să pierdem toţi banii, iar următorul GAL să nu mai existe.”
În momentul în care conducerea municipiului instalată după alegerile din 2020 a vrut să aducă nişte schimbări ale strategiei GAL, intenţia a fost de a renunţa la anumite obiective. Dar „nu ne-au mai permis de la Fonduri să mai schimbăm ceva ce, la un moment dat, ne-am asumat că vom face doar pentru că noi am subestimat necesarul de investiţie pentru ceea ce era acolo. Am renunţat cam la jumătate din indicatorii de pe P.O.C.U., pentru că erau număraţi aceiaşi oameni de 4-5 ori. Era inclusiv o construcţie de şcoală în Câmpulung, în condiţiile în care ştiţi că ne chinuim să le ţinem deschise pe acestea. Banii pe care i-am economisit, renunţând la construcţia de şcoală şi la refacerea pieţei din Grui, s-au dus spre infrastructură. Cu toţi acei bani economisiţi, tot mai avem nevoie de 5 milioane de lei. Gândiţi-vă în ce situaţie am fi fost dacă nu am fi făcut schimbările şi negocierile pe care le-am făcut.”, a mai afirmat Ioana Marcu.
Potrivit şefei Executivului, fondurile GAL trebuie absorbite până la 31 decembrie 2023, prin urmare, aprobările care se dau în Consiliul Local, cu patru luni înainte de data limită, se produc foarte târziu. „Asumaţi-vă, eu sunt de acord cu orice hotărâţi dumneavoastră. Asumaţi-vă că o să pierdem GAL-ul următor, că o să fim amendaţi pentru acesta şi că o să dăm banii înapoi pentru ceea ce am făcut şi am cheltuit deja.”, i-a avertizat Elena Lasconi pe consilierii opoziţiei, care şi-au văzut de votul potrivnic. M.B.