Ultima zvâcnire a moștenitorilor etajului Hotelului Regal în lupta lor cu Primăria, pentru terenul, parterul, subsolul și mansarda clădirii, s-a stins după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a României din 17 iunie 2026. Ultimul demers pe care îl puteau întreprinde inițiatorii unui proces cu o durată de șapte ani, raportându-ne la data introducerii cererii la Judecătoria Câmpulung – 13 iunie 2019 -, a fost respins la Înalta Curte, săptămâna trecută. Astfel, se închide un capitol din istoria zbuciumată a frumosului edificiu supus ruinei pe durata celor trei decenii de răfuieli în instanță, care, atenție!, continuă. Capitolul închis privește disputa urmașilor cu Primăria, însă, după cum am relatat deseori, ei au neînțelegeri supuse atenției magistraților și cu persoane particulare, care au transferat etajul de la una la alta.
Încâlcită speța fragmentată în mai multe diferende tranșate de instanță! Litigiul succesorilor lui Niță Ștefănescu, primul proprietar al Hotelului Regal, cu autoritățile locale a fost descâlcit de avocatul Gabriel Gioarsă, care a reprezentat municipalitatea, poate, în cel mai dificil proces deschis vreodată Primăriei Câmpulung. Proces câștigat de Gabriel Gioarsă, cooptat ca apărător al autorităților locale, după etapa consumată la Judecătoria Câmpulung, între 2019-2020, când cauza a ajuns la Tribunalul Argeș. În următorii șase ani, pe lângă salvarea părților de clădire revendicate de reclamanți, a obținut și cheltuieli de judecată în contul părții apărate, după fiecare etapă a unui dosar complicat.
- Cazul a ajuns până la Înalta Curte de Casație și Justiție, într-o ultimă încercare a urmașilor de desființare a verdictului definitiv favorabil Primăriei
Ce s-a mai judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție după verdictul definitiv al Curții de Apel Pitești, din 25 iunie 2025? Data la care instanța le-a respins reclamanților recursurile, în acțiunea de rejudecare, dând astfel câștig de cauză municipalității câmpulungene apărată de avocatul Gabriel Gioarsă.
După ce Curtea de Apel Pitești s-a pronunțat definitiv pe marginea pretențiilor descendenților lui Niță Ștefănescu, au urmat două încercări ale acestora de desființare a Deciziei 261/25 iunie 2025, favorabilă administrației publice câmpulungene, de la care pretindeau părțile de clădire care nu le aparțineau. Prima a constat într-o contestație în anulare, pe care Curtea de Apel Pitești le-a respins-o pe 11 februarie 2026. A doua a luat forma unei acțiuni de revizuire, pentru a cărei soluționare, pe 5 noiembrie 2025, Curtea de Apel și-a declinat competența în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Și acest lucru s-a judecat, săptămâna trecută, la București: revizuirea cerută de două moștenitoare, care au epuizat astfel toate căile de atac. Pe 13 noiembrie 2025, a fost înregistrat la ÎCCJ dosarul, care a parcurs două termene la instanța supremă. Pe 4 martie 2026, judecata cauzei a fost amânată la data de 17 iunie 2026, când a fost pronunțată Decizia nr.1209. „Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentele Ștefănescu Doina și Ștefănescu Simona-Elena împotriva deciziei civile nr. 261 din 25 iunie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Pitești – Secția I Civilă, în dosarul nr. 3488/205/2019*. Obligă pe revizuentele Ștefănescu Doina și Ștefănescu Simona-Elena să plătească intimatului U.A.T. Municipiul Câmpulung cheltuieli de judecată în cuantum de 3.500 lei. Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.” Și să se producă acest recurs, este greu de crezut că mai schimbă cursul unui caz întors pe toate părțile de atâtea instanțe, pe parcursul celor șapte ani de judecată.
Pentru cei conectați la acest subiect reluăm cronologia litigiului deschis pe 13 iunie 2019, la Judecătoria Câmpulung, prin care Crizanța Smaranda Alexandra Ionescu, Constanța Elena Domnica Negulescu, Doina Ștefănescu, Simona Elena Ștefănescu, Dragoș Alin Ștefănescu au urmărit să devină proprietarii întregii clădiri. Pentru acest lucru au chemat în judecată Municipiul Câmpulung, Primăria Municipiului Câmpulung, prin primarul său, și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Județeană a Finanțelor Publice Argeș.
Hotărârile instanțelor au arătat astfel:
-4 martie 2020: Judecătoria Câmpulung a respins cererea reclamanților, fără cheltuieli de judecată.
-2 iunie 2022: La apel, Tribunalul Argeș a respins acțiunea reclamanților, cu cheltuieli de judecată de 2.000 lei către Municipiul Câmpulung.
-20 decembrie 2022: La recurs, Curtea de Apel Pitești a admis recursul, a casat decizia Tribunalului și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
-1 aprilie 2024: La rejudecarea apelului, Tribunalul Argeș a respins cererea față de Municipiul Câmpulung și Primăria Câmpulung, apelantele fiind obligate să plătească 4.000 lei, cheltuieli de judecată către U.A.T. Câmpulung.
-25 iunie 2025: La recurs, Curtea de Apel Pitești a respins acțiunile promovate de recurente, cu cheltuieli de judecată de 3.000 lei pentru Municipiul Câmpulung.
-11 februarie 2026: Curtea de Pitești a respins contestația în anulare, cu cheltuieli de judecată de 3.500 lei pentru U.A.T. Câmpulung.
-17 iunie 2026: Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de revizuire formulată de revizuente, pe care le-a obligat să plătească Municipiului Câmpulung cheltuieli de judecată în sumă de 3.500 lei.