Peste 35,4 milioane de lei, aceasta este valoarea proiectului de restaurare și punere în valoare a Bisericii Flămânda, realizabil grație admiterii parohiei conduse de preotul Marian Dinițoiu în programul european de finanțare. Și în acest caz, la fel ca la Biserica „Sfântul Gheorghe” – Olari, este nevoie de implicarea comunității câmpulungene, pentru a asigura cheltuielile obligatorii ce revin beneficiarului investiției, ca la orice proiect european. Pe 29 mai 2026, Parohia Flămânda a semnat contractul de finanțare cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 – sursa alocării financiare despre care relatăm -, pentru realizarea proiectului intitulat „Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului cultural – Biserica Flămânda din municipiul Câmpulung, județul Argeș”. Inițiativa bazată pe fonduri europene se va derula pe parcursul a 41 de luni, între 29 mai 2026 și 28 octombrie 2029.
- Câmpulungenii sunt rugați să ajute, după posibilitatea fiecăruia, pentru asigurarea contribuției proprii a parohiei
Confirmarea asigurării finanțării de care au nevoie șapte lăcașuri de cult din Argeș, dintre care două din Câmpulung, a constituit-o evenimentul consumat la începutul săptămânii, în cadrul căruia a avut loc semnarea contractelor de către directorul general al ADR Sud-Muntenia, Liviu Gabriel Mușat, Înaltpreasfințitul Calinic Argeșeanul, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, și reprezentanții unităților de cult beneficiare. Între aceștia, preoții Marian Dinițoiu și Ionuț Văcăroiu, din partea celor două ansambluri bisericești câmpulungene pregătite de reabilitare.
7.114.539,71 euro este valoarea proiectului aferent Bisericii Flămânda. Din acest total, finanțarea nerambursabilă se cifrează la 6.924.773,79 euro, fiind alcătuită din: 5.886.057,72 euro proveniți din bugetul UE și 1.038.716,07 euro asigurați din bugetul național. Contribuția beneficiarului înseamnă 189.765,92 euro, o sumă substanțială, pe care parohia n-o poate suporta fără sprijinul muscelenilor. Și este de dorit o implicare susținută a cât mai multor binefăcători, fiind un monument emblematic al Câmpulungului, principalul câștigător din salvarea acestei bijuterii arhitecturale ce străjuiește, de opt decenii, de la înălțimea Dealului Flămânda.
Iată ce-și propune proiectul, cea mai mare oportunitate din istoria așezământului religios: conservarea și restaurarea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – Flămânda, în vederea protejării valorii sale istorice, arhitecturale și culturale, contribuind la păstrarea autenticității monumentului și a moștenirii culturale locale; creșterea vizibilității și atractivității turistice prin activități de promovare și valorificare turistică, contribuind la dezvoltarea turismului cultural și religios în municipiul Câmpulung și județul Argeș.
- Asigurarea stabilității bisericii, prin consolidarea malului, și restaurarea picturii, primele etape ale investiției
Părintele Marian Dinițoiu, preotul paroh al Bisericii Flămânda, ne-a povestit cronologia acțiunilor întreprinse până în acest moment și ce intervenții sunt vizate prin investiția care are finanțarea europeană asigurată.
„Încă din perioada anului 2019, din încredințarea Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Calinic, am primit recomandarea dacă dorim să participăm la un program susținut de Uniunea Europeană, referitor la amenajarea, restaurarea, înfrumusețarea lăcașurilor de cult, recte Biserica Flămânda, unde slujesc. Am fost receptiv, am fost cu totul de acord, mai ales că este vorba de un procent de 2% din totalul finanțării. S-au primit bani din partea Secretariatului de Stat pentru Culte, o primă tranșă în 2020, în valoare de 40.000 de lei, a doua tranșă în 2023, în valoare de 150.000 de lei. S-au început lucrările sub coordonarea domnului arhitect Bogdan Teodorescu, președintele societății SPA Innovations, din București. Dumnealui a făcut toate demersurile, s-au făcut probe la fața locului, s-au luat eșantioane din zidul bisericii, s-a văzut în ce stare se găsește acoperișul bisericii, filmându-se cu drona.”, a povestit preotul Marian Dinițoiu.
După parcurgerea acestor proceduri, specialiștii au concluzionat că se impun mai multe lucrări. „În primul rând, este vorba de stabilitatea bisericii, pentru că, așa cum știți, biserica noastră se găsește așezată pe un sol destul de fragil și, la un eventual cutremur, se poate desprinde o parte din întregul bisericii și să se ducă spre proprietatea Colegiului „Carol I”. Și asta presupune construirea unui zid de sprijin la baza dealului. A doua măsură constă în restaurarea picturii. În decursul timpului, deși din 1940, de când a fost prinsă circuitul rugăciunilor enoriașilor și al evenimentelor care s-au desfășurat, și până în prezent – nu sunt foarte mulți ani -, biserica nu a fost întreținută din punct de vedere al curățeniei și al sobelor care au fost montate acolo. În 1995, de când am venit eu și părintele Miloiu, am găsit și două godinuri care, mai degrabă, degajau fum decât căldură. În decursul timpului, credem noi că, până să venim noi, a fost destul de închisă la culoare, din cauza fumului de la lemne și de la cărbunii folosiți acolo. Ceea ce ne-a determinat să schimbăm radical sistemul de încălzire, am distrus sobele, am dat la o parte acele godinuri și am pus la punct o instalație de încălzire centrală în biserică, lucru care, bineînțeles, nu a mai contribuit la afectarea picturii.”, a adăugat acesta.
- Lucrările programate în următorii trei ani
Din cauza trecerii timpului și a problemelor punctate mai înainte, se vede că biserica nu și-a păstrat prospețimea de la început. „A treia etapă ar fi înlocuirea „fustei” bisericii, adică de jur împrejurul turlei avem două suprafețe octogonale, care nu au fost făcute de către constructor, în perioada anilor 1938-1940, din tablă de cupru, așa cum e toată biserica, ceea ce-i surprinzător – probabil că nu au mai fost suficienți bani -, și a fost folosită o tablă galvanizată, pe care noi am ținut-o cât de cât în conservare. Dar e deja mult prea mult timp de atunci ca să-și mai păstreze integritatea și să nu avem probleme. Aceste două „fuste” vor trebui înlocuite cu tablă de cupru.”, a mai precizat părintele Marian Dinițoiu.
Cu efortul enoriașilor, în urmă cu un an, preoții au derulat o lucrare de înlocuire a jgheaburilor bisericii cu unele din tablă de cupru. Cele schimbate erau tot din tablă galvanizată, dar de bună calitate, ținând destul de mult, de prin anul 1970, când au fost montate de către regretatul domn Ilie Susea. „Nu este soluția optimă în legătură cu faptul că n-am putut să acoperim noi și cele două „fuste”, pentru că tabla de cupru este foarte scumpă, fiind vorba de o suprafață destul de mare și de grosimea corespunzătoare. Și am lăsat acest aspect datorită faptului că știam că vor veni fonduri europene.”, a continuat acesta prezentarea intervențiilor întreprinse pe cont propriu de Biserică.
În afara lucrărilor punctate, care constituie tema proiectului de reabilitare, „vor trebui restaurate stranele de piatră, pentru că și ele au fost afectate. Iconostasul încă nu trebuie refăcut, pentru că și noi ne-am implicat în decursul timpului și l-am renovat chiar în anul 2001, cu foarte multă migală, cu niște perii speciale, și l-am adus la starea inițială în care a fost făcută biserica. Iconostasul este alb, dar stranele, din păcate, sunt închise la culoare, sunt negre. Am schimbat și tăbliile de pe strane, căci erau distruse. Dar în legătură cu aducerea la lumină a stranelor trebuie neapărat intervenit. Vor trebui chituite, odată cu restaurarea picturii, care este prinsă în acest program, crăpăturile care au apărut, mai ales pe versantul nordic al Bisericii, și, totodată, restaurată pictura.”, sunt alte lucrări cuprinse în investiția programată a se derula pe parcursul a trei ani.
Îmbunătățirilor trecute în revistă de părintele Marian Dinițoiu li se adaugă reamenajarea parcării, cea existentă în dreptul altarului bisericii. Pentru extinderea parcării, va fi demolată magazia de lemne. „Acolo va exista și un puț de apă, cam de o tonă, pentru necesități stringente ale cultului. Se va amenaja o toaletă de secol XXI, adică compartiment bărbați-femei, pentru că, la ora actuală, avem apă curentă. Și iluminat corespunzător pe timp de noapte.”, este esența investiției care va civiliza și condițiile anexelor de ordin administrativ ale lăcașului.
- Contribuție proprie de aproape 190.000 euro, o sumă uriașă pentru rezerva unei parohii
Vestea pozitivă a obținerii finanțării atât de dorite și atât de necesare pentru salvarea Bisericii Flămânda vine, însă, și cu o frământare legată de asigurarea contribuției proprii cifrate la aproximativ 190.000 euro. „Nu știm cum vom reuși să strângem cei 190.000 de euro, participația noastră de 2% din valoarea totală a lucrărilor. Sunt peste 35 de milioane de lei, care vor fi absorbite dacă avem posibilitatea să procurăm această sumă… destul de delicat. În prima fază, noi, așa cum se întâmplă și la Biserica „Sfântul Gheorghe”, și la Biserica Nicuț, și la toate celelalte biserici, a trebuit să ne angajăm, din fondul propriu, un contabil de la Ploiești și să-l plătim, pe parcursul acestei acțiuni, cu circa 500 de lei pe lună. Pe lângă faptul că trebuie să procurăm niște bani, într-o primă fază mai puțin decât v-am spus, trebuie să avem grijă să facem plățile, în fiecare lună, către această persoană, care se dedică numai pentru situația contabilă a unităților de cult pe care le are în evidență.”
Din rezerva Bisericii a trebuit achitată și o taxă de timbru către societatea de arhitectură, de 2% din valoarea totală. „Am dat această sumă în valoare de 10.000 lei din fondurile bisericii. Și acum a trebuit să extindem cu încă un an, fără să mai participăm financiar, pentru că autorizația, din punct de vedere calendaristic, ar fi expirat la sfârșitul anului 2025. Și s-a putut extinde, conform legii, cu încă un an, adică până la sfârșitul anului curent.”, sunt o parte dintre formalitățile parcurse, care vor fi urmate de altele care, la fel, costă. Și nu puțin.