De când este primar Elena Lasconi, parcă se văd mai bine urmele trecerii timpului pe faţada Bărăţiei, de pe care cade tencuiala de ani buni. Nu cade de doi ani şi jumătate, cade de mult, dar acum s-au deschis larg ochii susţinătorilor perdanţilor puterii, care îi impută ocupantei funcţiei de primar că nu face nimic pentru salvarea monumentelor Câmpulungului. Înainte de a se putea face ceva, o documentaţie, o cerere de finanţare pentru fonduri, o lucrare de reabilitare, Bisericii Catolice îi trebuia un titlu de proprietate. Aidoma majorităţii lăcaşurilor de cult istorice – şi nu numai -, parohia care păstoreşte complexul de clădiri ale Bisericii Catolice nu deţinea niciun act care să-i ateste dreptul de proprietar asupra imobilelor ce-i aparţin în fapt de sute de ani. În prezent, este în derulare o acţiune la Judecătoria Câmpulung, prin intermediul căreia reprezentanţii Bisericii Catolice vor deveni stăpânitori cu acte în regulă ai unei moşteniri de patrimoniu valoroase pentru istoria Câmpulungului. Abia după obţinerea hotărârii judecătoreşti, care certifică dobândirea proprietăţii, ca efect al uzucapiunii, Parohia Romano-Catolică, cu ajutorul Primăriei, ar putea să gândească un plan de renovare şi punere în valoare a frumosului ansamblu arhitectural din capătul Bulevardului „Pardon”.
- Cadastrul străzii Negru Vodă, făcut în urmă cu 13 ani, tăia în două Turnul Bărăţiei
Când a venit Ioana Marcu la Primărie, printre primele discuţii pe care le-a purtat au fost cele legate de Biserica Catolică, din cauza aspectului deplorabil al Bărăţiei, care trebuie salvată de urgenţă. Altminteri, Câmpulungul pierde o clădire emblemă, pe fondul dezinteresului atâtor administraţii, obligate cel puţin moral să sară în ajutorul parohiei. „I-am spus părintelui Petru Păuleţ că eu sunt convinsă că putem să-i ajutăm cu finanţări, cu donaţii, cu orice, dar să-şi întocmească o D.A.L.I., ca să aplicăm pe P.O.R. Monumente (n.r. Programul Operaţional Regional). Dânsul mi-a zis că nu are titlu de proprietate. Mi-a arătat un singur document pe care îl are, de pe la 1800 şi ceva, când au plecat definitiv cavalerii teutoni, în care se menţionează că lasă moştenire Bisericii Catolice biserica şi casa parohială. Este singurul act pe care îl au. El face referire la Câmpulung, Râmnicu Vâlcea, Târgovişte şi Bucureşti. Şi că locaţiile din care pleacă ei le lasă Bisericii Catolice.”, ne-a povestit city-managerul Ioana Marcu.
Ea s-a interesat şi l-a pus pe preot în legătură cu cei care au reuşit să rezolve problema la Târgovişte, prin obţinerea actului de proprietate. Însă procedura s-a blocat la Cadastru. Cadastrul străzii Negru Vodă, făcut în 2010, pentru proiectul „Kretzulescu”, tăia în două Turnul Bărăţiei. Trecea şi printr-o încăpere a Brutăriei „Fulgerul”, lăsând impresia că autorii lui n-au părăsit biroul ca să observe imobilele în teren.
- Parohia Romano-Catolică va deveni, în curând, proprietară cu acte în regulă
„Am scos noi din arhivă că ei figurează ca administratori, nu ca proprietari, căci bisericile n-au rol, de când există Registrul Agricol. Şi au iniţiat un proces, pentru că doar prin instanţă pot obţine recunoaşterea dreptului de proprietate prin uzucapiune. S-a realizat şi o expertiză tehnică şi am înţeles că au reuşit să prezinte toate documentele în instanţă.”, a continuat Ioana Marcu, încrezătoare că Biserica Catolică va obţine o hotărâre înainte de vacanţa judecătorească.
Acţiunea despre care vorbea administratorul public Ioana Marcu, având ca obiect uzucapiunea, a fost înregistrată pe 9 decembrie 2021. Cauza nu s-a finalizat până în prezent, fiind nevoie de o expertiză tehnică de specialitate axată pe „identificarea terenului şi a construcţiilor aflate pe teren”, stăpânite de atâta timp de Parohia Romano-Catolică Câmpulung. Următoarea înfăţişare fixată de Judecătoria Câmpulung va fi pe 18 mai 2023.
Uzucapiunea, calea prin care parohiile muscelene care au deschis procese au devenit proprietarele terenurilor şi clădirilor bisericilor, reprezintă un mod de dobândire a proprietăţii prin posedarea neîntreruptă a bunului, în intervalul de timp fixat de lege. În cazul bisericilor, s-a mers pe uzucapiunea de 30 de ani.
Magda BĂNCESCU