Planurile legate de predarea şoselei de centură a Câmpulungului Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere nu mai sunt valabile. Primăria s-a orientat către fondurile europene acordate prin Programul Operaţional Regional, care reprezintă o oportunitate cu şanse mai mari de realizare, după cum a reieşit din discuţiile purtate cu Liviu Muşat, şeful ADR Sud Muntenia. Anul viitor, pe vremea asta, administraţia publică locală ar trebui să aibă un răspuns de la finanţator: acceptă sau nu proiectul câmpulungean de reabilitare a centurii cu banii UE.
POR alocă bani pentru „şosea de centură”, pentru a scăpa oraşele de traficul infernal
Tema propusă de consilierul local Dorin Mirea, care se află în topul primelor trei nemulţumiri ale câmpulungenilor, a adus câteva noutăţi pentru urechile celor care au audiat discuţiile în plen. Deocamdată, sunt tot planuri, de fapt, o schimbare de planuri în privinţa finanţării unei lucrări propuse de actuala administraţie. Primul scenariu privind varianta de trafic a oraşului consta în transferul către C.N.A.I.R. care, prin licitaţie, s-o lege de DN 73, aflat într-un interminabil proces de reabilitare. Oricum, predarea nu era posibilă decât după rezolvarea tuturor problemelor de cadastru ale şoselei. Care are 13 tronsoane de cadastru şi pentru două dintre ele nu a fost obţinut avizul de la Apele Române. Sarcină preluată, de voie, de nevoie, de viceprimarul Nicolae Zaharia, care îl are pe colegul liberal Bogdan David director unde trebuie.
Varianta B, despre care Elena Lasconi susţine că este mai bună, sunt fondurile europene. Şi prin GAL, şi prin POR. Prin GAL va fi finanţat proiectul unor trotuare pe Şoseaua Naţională, proiect moştenit din timpul lui Liviu Ţâroiu. Primăriţa are o temere exprimată public că, dacă predă C.N.A.I.R. şoseaua, pierde finanţarea europeană prin GAL. Banii se pot reloca, o linişteşte Dorin Mirea, el însuşi preşedintele lui GAL, GAL Muscel, însă Lasconi ţine la proiectul cu trotuarele.
Iar pentru reabilitarea străzii nădejdea stă în Programul Operaţional Regional, ale cărui ghiduri vor apărea în primăvara anului 2022. În draftul de ghid discutat de Lasconi cu Muşat, în timpul vizitei la Câmpulung a şefului ADR Sud Muntenia, figurează şi obiectivul „şosea de centură”, pentru a ajuta autorităţile să scoată traficul din oraş. „Şansele să primim ok-ul pentru finanţare pe POR mi se par mult mai mari. În primăvară se dă drumul la POR, ei au maximum şase luni să-l analizeze, nu un an, doi sau trei ani, cum s-a întâmplat până acum. În şase luni trebuie să avem un răspuns. Ne finanţează sau nu.”, este cel mai recent plan pe care Elena Lasconi şi l-a făcut legat de artera care exclus să fie reparată din rezerva locală!
Parcare la intrarea în oraş
Altă facilitate prevăzută în draftul ghidului din Programul Operaţional Regional o reprezintă parcările, dar nu în oraş, ci la intrările şi ieşirile din oraş. „Ca să te impulsioneze să-ţi laşi acolo maşina şi de acolo să iei mijloace de transport în comun sau bicicleta, trotineta şi să nu vii cu maşina în oraş. N-ar fi rău să gândim, la intrarea în oraş, un astfel de proiect.”, susţine Lasconi, care pune ideea parcării în legătură cu investiţia de pe Şoseaua Naţională.
De la parcările pentru autoturisme, discuţia s-a mutat la cele destinate TIR-urilor, ca inexistente pentru şoferii aflaţi în tranzit, lăsaţi să se descurce în locuri improvizate: vizavi de cimitir, la Apa Sărată, la intrarea în oraş, lângă Setro, sunt spaţiile enumerate de consilierul local Alexandru Hagi. „O parcare este o necesitate reală, mai ales pentru traficul greu. Maşinile de mare tonaj nu au unde staţiona şi este o obligaţie a lor, nu un moft, să facă acele pauze. De la Piteşti la Braşov sunt foarte puţine locuri în care pot să facă o pauză de nouă ore.”, a precizat acesta, completat de colegul Adrian Vlădău, potrivit căruia nu parcajul în zone neamenajate cu această destinaţie este problema, ci faptul că au stricat marginea şoselei. M.B.