Priviţi şi vă închinaţi! Zeci de hectare de pădure de pe teritoriul comunelor limitrofe municipiului Câmpulung arată ca după o explozie nucleară. Sute de copaci tăiaţi în batjocură, rămăşite aruncate pe stradă şi gunoi… din plin! Tot acest tablou este realizat „minuţios” de către rudarii care taie mesteceni şi nu numai, pentru încălzirea locuinţelor, pentru măturoaie sau comercializare.
De câteva zile, am surprins pe pagina de socializare a unor persoane iubitoare de natură câteva poze realizate pe muntele Strâmtu. Plânge pădurea din cauza impertinenţei celor care îşi bat joc de materialul lemnos. Vorbim despre cei care primesc ajutor de încălzire şi ajutor social, dar, iarna, taie brazi ilegal pentru comercializare, taie orice copac pentru încălzire şi, mai ales, pentru măturoaie. În urmă rămân, după cum vedeţi, numai cioturi de mesteceni tăiaţi în bătaie de joc, fără pic de responsabilitate. Bineînţeles că această situaţie nu este numai în zona menţionată, ci şi în alte zone aferente municipiului Câmpulung. Autorităţile sunt disperate, dar şi oamenii, care văd ce se întâmplă, zi de zi, îşi fac griji şi sunt dezamăgiţi.
„Pozele sunt făcute în Stâmtu, deasupra comunităţii de romi de la Pojorâta. Situaţia asta nu este numai acolo. Este în majoritatea pădurilor din zona Câmpulungului. Este aici, aproape, pe platoul de la Grui, Măgura, partea cu mestecenii, îi jumulesc pentru măturoaie. E dramatic. Nu se căznesc să îi taie. Îi secţionează. Iau doar lăstari subţiri, care sunt buni de măturoaie. Nimeni nu zice ca să nu ia un lemn uscat, să facă focul. Primesc ajutoare de încălzire, primesc ajutoare diverse… este o reţea.”, spune un iubitor de munte, destul de implicat şi cu un cuvânt de spus în această problemă.
Jandarmii fac nenumărate acţiuni, zi şi noapte, în a-i surprinde pe cei care creează asemenea probleme fără pic de responsabilitate şi în batjocură. Doar că toată acţiunea o putem numi „Jocul de-a şoarecele şi pisica”, asta pentru că, atunci când vin cu căruţele, se supraveghează aceşti indivizi şi, dacă văd paznici sau jandarmi, se sună între ei şi îşi schimbă direcţia de mers sau se ascund. Şi cel mai rău este faptul că sunt şi oameni care văd ce se întâmplă, însă au o teamă destul de mare să spună numele făptaşilor.
„Dacă te duci vara pe strada Ţarină, sunt căruţe întregi. Jandarmii aşteaptă pe o parte, cei în cauză se sună cu telefoanele, se anunţă, fug sau se bagă pe alte străduţe. Ofensiva lor este pe defensiva oamenilor. Oamenii se feresc. Le este teamă. Şi când tai un copac, şi verde… de ce îl tai de la un trei jumătate de la sol? Dacă te duci după Crăciun, zeci de brăduţi lăsaţi în drum! L-au tăiat, apoi au găsit altul şi l-au aruncat pe cel mai rău, pentru că nu le mai plăcea. Sunt drumurile pline. Acum este perioada mestecenilor, pădurile de mesteceni sunt terminate. Orice mesteacăn, care este mai gros decât un braţ, este tăiat şi lăsat acolo lemnul, pentru că ei iau crengile doar pentru măturoaie. Jandarmii aleargă după ei între străduţele colaterale. Să facă mai multe acţiuni. Cât să facă?! Trebuie ajutaţi de societate.”, a continuat bărbatul.
Pădurarul s-a ales bătut
Cireaşa de pe tort este alta. Din surse oficiale am aflat că pădurarul din zonă a fost implicat într-un scandal, asta pentru că a încercat să-i muştruluiască pe cei prinşi în fapt. Doar că s-a ales şi înjurat, şi batjocorit, şi bătut. Este un om ca oricare altul şi nu merită să fie tratat aşa, mai ales pentru că îşi făcea doar meseria şi avea drepturi depline să spună un cuvânt în situaţia de faţă. „Pădurarul de acolo, de pe Pojorâta, este un om cunoscut. A venit bătut de unul dintre rudarii de acolo. Omul a ajuns la urgenţă, în spital, cu tensiunea 24, a venit a doua zi cu tensiunea 20, primeşte tratament pentru hipertensiune şi a primit concediu medical. Este terifiat şi vrea să renunţe la locul de muncă, pentru că este sătul.”, a spus persoana care a îngrijit pădurarul.
Mai ales că, în urma multor acţiuni de acest gen, romii s-au obişnuit că nu le poate face nimeni nimic şi fac doar ce vor, indiferent de urmări. „Ei fac regulile… sper să se poată face ceva în sensul acesta. Sunt oameni şi ei. trebuie să se încălzească. Dar dacă primesc bani pentru ajutor de încălzire, ce fac cu ei, dacă se duc să taie pădurea? Primesc ajutoare sociale. Dar ce fac cu banii? În afară să primească, să mai şi ofere.”, a continuat aceeaşi persoană.
Am contactat primarul comunei Lereşti, pentru a discuta despre această problemă destul de gravă, atât pentru localitatea menţionată, cât şi pentru împrejurimi. Pare o problemă fără sfârşit, în care se ia atitudine permanent, însă, în timp ce administraţia locală şi jandarmii fac acţiuni peste acţiuni, romii sunt în pădure ca la ei acasă. „Este o problemă sesizată şi chiar săptămâna asta se va face o întâlnire. Am trimis adresă la Ocolul Silvic Iezer Păpuşa să vină să ne întâlnim, să stăm de vorbă. Să vedem ce facem. Şi cu dânşii, şi cu Jandarmeria. Până nu o să se schimbe legea, ca să-i oblige la muncă, nu se va întâmpla nimic. Să îi refuze. Dacă le taie ajutorul social, vor fi obligaţi să muncească. Eşti apt de muncă, prestezi muncă.”, ne-a spus Marian Toader, primarul comunei Lereşti.
Toate amenzile luate de la Ocolul Silvic de către cei în cauză intră la impozite, la Primăria de unde provin, fapt ce duce la majorarea datoriilor din cadrul Primăriei. Dacă administraţia locală transformă amenzile în ore în folosul comunităţii, romilor le este şi mai uşor să meargă iar în pădure, pentru că, oricâte amenzi vor primi, nu vor plăti nimic. „Pe mine m-au disperat. Când văd, lunea dimineaţa, că vin procesele verbale de amenzi de la ocoalele silvice… Mă lupt să scap de amenzi. Să le transform în zile de muncă la cei care merge, să mai scap bugetul de datoriile acestea şi, pe cealaltă parte, am ajuns cu cuantumul amenzilor săptămânal între 300 şi 600 de milioane de lei vechi. În ritmul acesta, ajungem ca, într-un an-doi, să avem sume mari. În decembrie, aveam 17 miliarde de lei vechi numai amenzile astea, înseamnă că, în doi ani, ajungem la 20 de miliarde. Şi amenzile rezolvă problema. Să le confişte căruţele, topoarele, drujbele şi hamurile. Să nu mai aibă cu ce să meargă în pădure. El, dacă are 300-400 de milioane amendă, nu îi mai pasă că mai ia încă 30. Aşa se strâng.”, a continuat Marian Toader.
Sunt şi pădurari care, în opinia primarului Toader, nu sunt atenţi la amenzi sau nu le dau într-un timp favorabil şi nici într-un mod corect. „Sunt procese verbale de amenzi făcute de pădurari, în care în aceeaşi zi, la aceeaşi oră, să prinzi trei persoane diferite, în trei locuri diferite. Le avem scoase în dosar. Se dau amenzi ca să scape de cioate… nu ştiu. Sunt disperat de amenzi. Noi avem paza de la Ocolul Silvic Câmpulung, pe izlaz mai ciupesc din când în când. Sunt disperaţi şi oamenii. Îi prind astăzi şi după amiază se duc iar.”, a mai spus primarul”. Şi Marian Toader ne-a povestit despre problema cu pădurarul implicat pe nedrept în cearta cu aceşti oameni impertinenţi. Un om care doar şi-a făcut meseria, până la urmă, să ajungă să stea cu grijă din cauza unor nemernici.
Bugetul Primăriei se încarcă de amenzi, oamenii s-au săturat, dar până când nu va exista o situaţie în care cei beneficiari de ajutor social să fie şi obligaţi să muncească, cât de puţin, aceştia nu vor înţelege ce înseamnă să nu îţi mai baţi joc de ce te înconjoară… de la oameni şi până la natură. Adresa trimisă de către primarul Marian Toader la Rucăr urmează să prindă contur şi, astfel, unităţile administrativ-teritoriale, împreună cu Poliţia, Jandarmeria şi ocoalele silvice, să găsească o modalitate prin care să nu mai lase aceşti indivizi să distrugă totul în jurul lor, să taie şi să arunce bieţii copaci în bătaie de joc.
Până atunci, luaţi bicicletele, că tot a ieşit soarele, şi mergeţi în natură să priviţi peisaje dezolante, dezamăgitoare şi demne de Cernobîl. Nici după o explozie nucleară nu cred că ar rămâne pădurile aşa. Şi cum spun şi oamenii din zonă: „Pădurea asta a rămas de-o coasă…”