Cel mai direct dintre primarii din Muscel, care au participat până acum la caravana prefectului în teritoriu, a ripostat că el n-are bani de salarii pentru oamenii Primăriei, darămite să le mai angajeze şi expert minoritarilor care, în afară de necazuri, nu produc nimic bun într-o comunitate! Bani irosiţi cu ajutoarele sociale, timp şi bani consumaţi cu procesele intentate sutelor de datornici ale căror amenzi neachitate apasă pe săracul buget local şi obligă autorităţile să demareze procedura insolvabilităţii, prin convertirea lor în ore de muncă în folosul comunităţii, pe care nu le prestează nimeni. Iar acum prefectul le cere primarilor să le angajeze mediator şcolar, care să stea după fundul lor şi să-i aducă la şcoală, mediator sanitar, întrucât, atunci când nu fură, se înmulţesc, şi expert rom, cu rol de liant între aşezarea de etnici şi administraţia publică locală. Prea puţine Primării au în schemă aceşti salariaţi şi aici ne referim la tot judeţul Argeş, nu numai la Muscel, unde exemplele pe placul lui Cristian Soare sunt foarte puţine. Sunt localităţi care deţin mediator, de regulă şcolar, şi/sau expert rom. Dar echipa completă de trei salariaţi la dispoziţia cătunelor rudăreşti este întâlnită în cazuri excepţionale. Cum este Valea Mare Pravăţ, unde Ion Boncoi şi-a completat grila. Însă ceilalţi colegi ai săi, cu bugete incomparabil mai reduse decât cel aflat la dispoziţia fericitului edil, au angajat cât şi-au permis. Dacă şi-au permis. Probabil, Primăria Lereşti se numără printre cele care nu şi-au permis, de vreme ce a fost dată, oarecum, ca exemplu negativ. Iar la Bughea de Sus, primarul a ripostat ca picat cu ceară când a auzit pretenţiile conducătorului judeţului de a plăti un salariu expertului pentru romi, când el n-are nici pentru oamenii din subordine, cu atribuţii mult mai importante pentru bunul mers al comunei.
La un buget de 100 de miliarde, Boncoi şi-a permis să angajeze trei inşi la „bruneţii” lui
La toate şedinţele de până acum, impuse de cazul „Berevoeşti”, prefectul Cristian Soare le-a vorbit primarilor despre cât de important este să aibă ocupate funcţiile de mediatori şcolari, mediatori sanitari şi experţi pe problemele romilor. Că sunt importante ştiau şi edilii şefi, numai că resursele financiare i-au împiedicat să-şi încarce schema Primăriei cu trei inşi dintr-odată, toţi în slujba etnicilor, când restul treburilor din localitate nu pot fi acoperite cu personalul existent, insuficient pentru majoritatea administraţiilor locale muscelene. Cum Valea Mare are venituri totale într-un an şi de 100 de miliarde de lei vechi, normal că n-a fost un impediment pentru Ion Boncoi să-i angajeze pe toţi trei. De altfel, prefectul a dat localitatea ca exemplu, întrucât îl are ca expert local pe problemele romilor pe Tiberiu Mondoc, are şi mediator şcolar, pe Dragoş Rafira, şi mediator sanitar/asistent comunitar, pe Irina Buzea. „Primarii să caute soluţii, împreună cu Prefectura şi Consiliul Judeţean, pentru a rezolva aceste angajări în cadrul organigramei din Primării. Se pot primi informaţii despre tot ce înseamnă şcoală, sănătate şi restul problemelor.”, a susţinut Cristian Soare.
În cazul Cetăţeniului, unde a fost ales Claudius Ciobanu, ca să continuăm cu alt exemplu de localitate „fericită” cu un ditamai cătunul extins, din păcate, cu acordul tacit al conducerii Primăriei înlăturate prin verdict al instanţei, în situl arheologic, distrugând valoroase mărturii dacice, prefectul a solicitat remedierea chestiunii mediatorului sanitar care lipseşte. Ceilalţi doi angajaţi există în schema Primăriei şi îşi fac treaba, după cum a susţinut directoarea Şcolii Cetăţeni, Sanda Vlăsceanu. Situaţie identică la Bughea de Jos. Primarul Dorel Tănăsescu a informat că are mediator şcolar şi expert pentru romi, mai puţin mediator sanitar. „Urmează să suplimentăm bugetul la fondul de salarii şi după aceea să stăm de vorbă, la o rectificare în luna august.”, a precizat acesta. „Aţi luat act de procedura de lucru pe care v-am trimis-o, ca să ştiţi ce aveţi de făcut, cum trebuie să faceţi această angajare (n.r. mediatorul sanitar). Cum trebuie să prindeţi postul în organigramă, ce fonduri vin de la Ministerul Sănătăţii.”, a adăugat prefectul.
O situaţie mai delicată a fost identificată la Lereşti. „Ştiu că nu avem pe zona aceasta, dar trebuie să discutăm la Consiliul Judeţean, ca împreună să găsim o soluţie ca măcar un astfel de post să putem să-l ocupăm.”, s-a angajat Cristian Soare că-i ajută pe edilii de la Lereşti, comună pe al cărei teritoriu îşi duce traiul după propriile reguli aşezarea de la Pojorâta aflată într-o continuă creştere.
Primarul Tarbă: „Mă gândesc, mâine sau poimâine, când se va ridica valoarea salariului, dacă noi vom funcţiona sau nu”
La Bughea de Sus, a precizat primarul Nicolae Tarbă când i-a venit rândul la „raport”, nu are în prezent expert pentru romi şi nici nu se întrevăd şanse de angajare în 2016, postul nefiind prins în organigrama Primăriei. „Conform legislaţiei, vrem să-l facem la finele anului pentru anul următor.”, a anunţat primarul liberal, după care a continuat cu a doua problemă, mai importantă decât prima. „Cred că Bughea de Sus este una dintre cele mai sărace comunităţi. În momentul de faţă, noi nu avem fond de salarii pentru întreaga funcţionare a subordonaţilor din Primărie. Mă gândesc, mâine sau poimâine, când se va ridica valoarea salariului, dacă noi vom funcţiona sau nu. Nu se pune problema dacă vom avea finanţări din acest punct de vedere. Ne-aţi trimis o adresă (n.r. având ca subiect angajaţii pentru romi), la care o să primiţi răspuns. În prezent, este foarte greu, o să băgăm în organigrama anului viitor, o să cerem finanţare pe tema respectivă. Dacă, totuşi, aţi întrebat, vă fac următoarea informare: în conformitate cu legislaţia în vigoare, s-au mărit salariile asistenţilor ş.a.m.d., fără ca să fie bugetate. Deficitul pe care îl au foarte multe dintre administraţiile care nu sunt de culoarea politică – s-o spunem foarte clar – a celor care sunt, la ora actuală, la guvernare le fac să stea foarte prost din punct de vedere al îndeplinirii sarcinilor pe care le au. Adică să-şi rezolve fondul de salarizare. O să fac o adresă în sensul acesta şi către dumneavoastră.”, a afirmat primarul Nicolae Tarbă.
De partea cealaltă, prefectul a insistat ca dezbaterile să aibă, printre concluzii, necesitatea ocupării posturilor cerute de lege, pentru a se evita fenomene în genul celor care au făcut celebru, în sensul rău al cuvântului, un cătun prăpădit, „aruncat” dincolo de gârlă, precum Gămăceşti. „Cu această concluzie aş vrea să plecăm. Am totalul personalului care deserveşte etnia romă din judeţul Argeş. Deocamdată, avem doar zece experţi locali pe problemele romilor, nouă mediatori şcolari, trei mediatoare sanitare şi două asistente comunitare. N-o să am linişte – şi am sprijinul Consiliului Judeţean, al Inspectoratului Şcolar şi al Direcţiei de Sănătate Publică – până nu vom reuşi să asigurăm totalul necesar de persoane de etnie romă care trebuie angajate în unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Argeş: 19 experţi locali pe probleme romilor, 20 de mediatori şcolari şi 21 de mediatori sanitari. Am mai avut un astfel de sprijin de la Consiliul Judeţean, în chestiunea mediatorilor şcolari. Dar avem nevoie şi pe zona de mediatori sanitari şi experţi romi, astfel încât să plecăm cu această forţă de 60 de persoane de etnie romă, care sunt deja implicate şi percep toate problemele din comunităţi. Abia atunci, partida este câştigată, pentru că avem clar, la momentul respectiv, toate datele, ca astfel de întâmplări, cum au fost cele de la Berevoeşti, să nu se repete.”, a conchis prefectul de Argeş.