Instanţa l-a desfiinţat complet pe Ţâroiu. I-a spulberat toată apărarea, toate argumentele, ba chiar i-a dat şi o lecţie tardivă despre ce trebuia să facă după ce Consiliul Local l-a dat jos din funcţie, în decembrie, anul trecut. Ar fi trebuit să-l înveţe avocata, dar, cum acest lucru nu s-a întâmplat, scăparea a constituit o verigă a lanţului de greşeli, care îl trage încet, dar sigur în afara Primăriei. Fostul viceprimar şi-a făcut apariţia la şedinţa de acum trei zile, o urgenţă justificată de bani pentru profesori şi aprobarea taxelor şi impozitelor pe care le vom plăti la anul, cu un aer îngândurat. Primise sentinţa Tribunalului, cu motivarea instanţei, două file care i-au scurtat cu o jumătate de an funcţia de viceprimar, care, în situaţia actuală a Câmpulungului, e una şi aceeaşi cu cea de primar. Magistratul i-a făcut zob toate motivele cu care pesedistul s-a dus să jelească după rang şi privilegii în faţa completului de judecată al Tribunalului Argeş.
Lecturând sentinţa, în posesia căreia am intrat şi noi, ne-am lămurit că, deşi legea n-o spune direct, adică nu precizează clar care sunt situaţiile în care poate fi schimbat viceprimarul – altele decât cele în care este schimbat din cauză că a săvârşit abateri grave repetate – este dreptul Consiliul Local să-l înlocuiască, politic sau nepolitic. Degeaba se pune Ţâroiu în cruciş şi-n curmeziş, că n-a greşit cu nimic, ca să fie sancţionat prin înlocuirea lui cu altul. Dacă n-a priceput asta de la colegi, care i-au spus-o franc că e de vină picătura de roşu din ce în ce mai invizibil de la un scrutin la altul, pierdută într-un galben-portocaliu ce a acaparat trei sferturi din Consiliu, i-a repetat-o în scris instanţa. „Este atributul exclusiv al Consiliului Local, ca autoritate a administraţiei publice locale, ales în urma unui vot politic, să aleagă şi să schimbe viceprimarul ori de câte ori consideră necesar şi oportun, ca o consecinţă a voinţei majorităţii în organul colectiv, aspect ce nu are legătură cu aplicarea unei sancţiuni.” Limpede ca bună ziua: schimbarea, la fel ca alegerea = expresia majorităţii. Ne-am edificat, aşadar, că argumentul politic prinde în instanţă şi, mai mult decât atât, are sorţi de câştig.
Cu ce alt motiv s-a mai prezentat pesedistul la judecată? Că succesorul său nu putea fi ales în aceeaşi şedinţă în care a fost coborât din funcţie el. Uite că putea, fiindcă legea nu interzice. Şi nicăieri nu este stabilit un termen care trebuie să curgă între cele două hotărâri. Şi chiar dacă alegerea lui David s-a produs la o jumătate de oră distanţă de „detronarea” lui, funcţia tot n-a putut să i-o ia în realitate, în următoarele 11 luni. Şi după cum se vede treaba, nu i-o poate lua nici acum, când fostul viceprimar-primar trage de timp într-o manieră mizerabilă, când deznodământul, peste o lună, când se va judeca recursul, va fi acelaşi.
Ţâroiu s-a plâns judecătorului că postul său de viceprimar – pe care consilierii l-au „umplut” imediat cu David – devenea vacant abia după ce i se comunica hotărârea de Consiliu, votată la şedinţa din 22 decembrie 2014, la care el a lipsit. Să ne amintim cum a fost cu comunicarea. Ţâroiu a beneficiat de o comunicare „fulger” din partea Moşului, care i-a adus în dar ţidula „vătămătoare”, în timp ce comunicarea pentru David s-a făcut după o lună, prin Poştă. Unul a primit-o de Crăciun, celălalt, de Mica Unire. În orice caz, apărarea pesedistului, cu vacantarea postului în momentul primirii răvaşului deposedant de funcţie, avea rost – îl învaţă instanţa, fiindcă pe avocat l-a durut gura – dacă acesta făcea o cerere de suspendare a celor decise de colegi. Or n-a făcut. Pur şi simplu, hotărârile au fost suspendate când au fost atacate în instanţă de Prefectură.
Extragem din hotărârea Tribunalului ce a urmărit social-democratul prin acţiunea sa cu final previzibil: „reintegrarea reclamantului în funcţia de viceprimar, precum şi plata indemnizaţiei aferente funcţiei, de la momentul eliberării şi până la data reintegrării.” Ca să ne înţelegem! Reclamantul Ţâroiu a fost cel mai integrat şi plătit viceprimar din istoria Câmpulungului, chiar şi după ce şi-a pierdut funcţia! Ce reintegrare în funcţie doreşte, când el, în realitate, n-a fost nicio secundă eliberat?! Singurul viceprimar care a avut salariul mai mare decât primarul, după declaraţia de avere! Iar faptul că îl încasează pe mai departe le-a făcut părul măciucă economiştilor din Primărie, gândindu-se că, cine ştie, vine ziua în care vor pune banii de la ei. Cel privat de indemnizaţia de viceprimar a fost Bogdan David, ales în funcţie acum un an, care s-ar putea îndrepta, pentru daune, împotriva lui Ţâroiu, pentru timpul şi banii pierduţi. Cică pesedistul a şi făcut recursul care-i lungeşte pseudo-mandatul de primar cu o lună, pesemne, ca să-şi facă ieşirea din scenă în clinchet de clopoţei. Te pomeneşti că face toţi paşii, la fel ca Andrei, ca să-şi caute dreptatea la CEDO!