Primăria Lerești se găsește în etapa pregătirii schimbului de teren cu Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, proprietara suprafeței șantierului arheologic în care, de 13 ani încoace, au loc săpături pentru cercetarea termelor romane din satul Voinești, punctul „Măilătoaia”, pe Malul lui Cocoș. Marian Toader își dorește ca Primăria – Comuna Lerești, cum figurează în documente – să devină proprietara sitului, pentru a putea întocmi un proiect de valorificare a vestigiilor romane, după modelul de la Jidova. La Câmpulung, Consiliul Județean va construi, cu fonduri europene, un muzeu nou, în afara castrului, și o parcare, pe lângă intervențiile asupra monumentului istoric, pentru a-l face atractiv pentru vizitatori. Asta vrea să facă la Voinești primarul Toader, blocat momentan de faptul că nu deține proprietatea imobilului, formalitate la a cărei rezolvare se lucrează. Autoritățile vor cumpăra de la un cetățean un teren aflat lângă Biserica Valea Foii, pe care îl vor da Arhiepiscopiei în schimbul suprafeței pe care se găsesc „rămășițele” ansamblului istoric.
- Primăria Lerești are în plan două achiziții de terenuri: unul pentru schimbul cu Arhiepiscopia, altul pentru un muzeu și o parcare, când castrul va deveni obiectiv turistic
Avându-i alături pe profesorul Florian Matei Popescu, arheologul și muzeograful Ion Dumitrescu și Constantin Polexe, inițiatorul demersului de reluare a săpăturilor la termele romane din Voinești, primarul Marian Toader a prezentat acest deziderat – punerea în valoare a vestigiilor – ca pe o „restanță” a mandatelor precedente și o obligație de îndeplinit în următorul. Pe care, cu siguranță, îl va obține, la fel de lejer ca pe anterioarele.
„Constantin Polexe, lereștean și fiu al satului, este cel datorită căruia se realizează aceste lucruri. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, a inițiat și a finanțat lucrările de continuare a săpăturilor arheologice la aceste terme. Ce vă pot spune eu este că suntem în întârziere, dar suntem pe drumul cel bun în ceea ce privește contribuția noastră, a autorităților locale, pentru a face această restaurare viabilă. Este un diamant neșlefuit pentru turismul nostru în Lerești și Muscel.”, a precizat primarul Marian Toader, vineri, 2 octombrie, cu ocazia încheierii săpăturilor programate în 2026.
Pașii importanți parcurși în îndeplinirea angajamentului asumat de administrația publică locală, pentru realizarea unui viitor proiect, au constat în cadastrarea gratuită a terenului aflat în proprietatea Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. „Am identificat proprietarul terenului particular, în vecinătatea bisericii de la Valea Foii, aici, unde sunt termele. Acum se întocmesc documentele pentru dezmembrare și toate actele necesare. O să-l cumpere Primăria și Consiliul Local, urmând să facem schimbul cu Arhiepiscopia, pentru a deveni noi proprietarii acestui teren. O să-l cumpărăm și pe cel alăturat, pentru a-l avea când o să facem proiectul de reabilitare a termelor și de punere în valoare, exact cum este și la Jidova, ca să avem pentru locuri de parcare și pentru construcția unui muzeu și a unor chioșcuri de suveniruri. Avem și binecuvântarea Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Calinic. Dar aceste proceduri sunt destul de greoaie și sperăm că, într-un timp scurt, să-l preluăm.”, mai spunea șeful Executivului, condiționat de birocrația inerentă în materia achiziționării și schimburilor de imobile.
„Este bine că se continuă aceste lucrări și că se ține „vatra caldă” și sunt surprins de faptul că și în această parte sunt ruine ale termelor.”, a încheiat Marian Toader.
- Odată restaurate, castrele Jidova și Voinești vor fi două obiective puse în valoare, după 2000 de ani, pe o rază de 11 kilometri
Profesorul Florian Matei Popescu, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, din București, colaborează, din 2013, cu arheologul și muzeograful Ion Dumitrescu, pentru efectuarea cercetărilor în situl de la Voinești. „Ne bucurăm că și în acest an am găsit înțelegere la Consiliul Județean, care a finanțat cercetarea noastră. Evident, și la domnul primar Toader și la comunitatea lereșteană, care ne-au sprijinit și ne sprijină. Ne-au înțeles foarte repede, de la primele campanii, de la prima cazma băgată în pământ, că s-ar putea să avem de-a face cu un monument important. Așteptările noastre au fost pe deplin confirmate. Avem de-a face cu niște terme de epocă traianică, ce durează destul de scurt, 15-16 ani, în timpul împăratului Traian, de pe la 104-105, până pe la 119, nu mai mult. Pentru că, în acel an, romanii au părăsit această zonă din motive strategice și s-au retras pe linia Oltului. Dar, în decursul celor 15 ani, au reușit să realizeze lucruri foarte importante și ruinele pe care, încet-încet, le-am scos la lumină – sunt doar o parte – și pentru noi au fost o surpriză. De câțiva ani, noi încercam să prindem limitele de Nord. Am crezut că lucrurile se cam încheie în acea parte de Sud, unde am săpat din anii 2013-2014, spre 2018-2020, până în perioada pandemiei. Am și publicat câteva articole despre descoperirile de acolo, extrem de interesante, care ne aduc lămuriri în ceea ce privește unitățile militare care au staționat aici. Este vorba despre un detașament al Legiunii a XI-a Claudia Pia Fidelis și cohorta Prima Flavia Commagenorum, o cohortă venită din zona Siriei romane, din Sud-Vestul Turciei de astăzi. Acea cohortă, care este atestată în secolul al III-lea, câțiva kilometri mai jos, la Jidova, în castrul de la Câmpulung Muscel, ceea ce arată că există o oarecare continuitate, chiar dacă, pentru o perioadă de câteva decenii, romanii au părăsit această zonă.”, a afirmat profesorul Florian Matei Popescu.
El s-a referit apoi și la ceea ce a reușit să găsească în acest an echipa de arheologi. „Se poate vedea extrem de bine păstrat acest colț de Nord-Vest al termelor. Din nou avem de-a face, cum suntem obișnuiți, cu un bazin de apă caldă, iar, în mod cu totul deosebit, am putut observa cel puțin o refacere, două faze ale acestui edificiu, ceea ce arată cât de rapid se puteau schimba lucrurile și nevoia pe care romanii au avut-o să extindă și, eventual, să repare sau să intervină asupra unor proiecte pe care le făcuseră. Acest lucru sigur că ne va putea da indicii pe viitor prin cercetări mai amănunțite asupra datării. Încercăm acum, pe lângă această datare largă de 15, 16, 17 ani, să vedem dacă putem să „rafinăm” aceste lucruri, să ajungem la „finețuri” de câțiva ani, ceea ce pentru epoca romană este extrem de important. Vorbim despre lucruri care s-au întâmplat acum mai bine de 1900 de ani. În linii generale, putem spune că aproape suntem siguri că am atins limita nordică. Probabil că aici, în zona în care ne aflăm, era una dintre intrările sau, poate, intrarea principală în aceste terme. Ei veneau aici, din castrul situat în zona proprietății particulare (n.r. învecinate), pentru nevoile zilnice de igienă corporală ș.a.m.d., dar și pentru socializare. Termele romane, așa cum se întâmplă mai târziu cu așa-numitele băi turcești, erau un loc de socializare. Pe lângă igiena corporală, acolo aveau loc discuțiile zilnice și întâlnirile mai puțin formale.”, a continuat coordonatorul șantierului arheologic.
Acesta s-a arătat încântat să audă de la primarul Marian Toader că intenția de dobândire a proprietății este avansată, procedural vorbind. „Nu putem să facem niciun fel de proiect dacă autoritatea locală nu este proprietara terenului respectiv, ca să poată administra obiectivul. Noi credem că este extrem de important pentru toată zona Câmpulung și Lerești. Probabil că, la primăvară, va debuta proiectul de restaurare de la Castrul Roman Jidova. Totul este semnat, așteptăm să demareze lucrările. De partea cealaltă, pe aceeași vale a Râului Târgului, vom avea acest obiectiv, la fel, pus în valoare. Vor fi două obiective de epocă romană pe o rază de 10-15 kilometri, ceea ce pentru județul Argeș nu este puțin lucru. Nu suntem în zona centrală, în zona Transilvaniei, unde se afla provincia Dacia, ci într-o zonă de margine. Dar iată că și în această zonă de margine romanii au creat ceva durabil și, după 2000 de ani, noi reușim să-l punem în valoare.”, a încheiat profesorul Florian Matei Popescu.
- Campania din 2026, concentrată în două săptămâni de lucru
Ion Dumitrescu, muzeograf la Muzeul Județean Argeș, a prezentat câteva detalii tehnice legate de intervenția echipei sale pe șantierul arheologic de la Voinești. „Cercetările au debutat pe 21 septembrie și se finalizează mâine (n.r. sâmbătă, 3 octombrie). Campania a fost destul de scurtă, dar obiectivele pe care ni le-am propus anul acesta au fost mai degrabă să definitivăm și să cercetăm complexe pe care anul trecut le pusesem în valoare. În primul rând, gropile medievale au fost puse în evidență în campania trecută. Pentru noi, indiferent de epoca pe care o cercetăm, toate complexele au aceeași importanță. Ca atare, le-am tratat la fel. Așa cum am făcut cercetări la terme, în acest an, obiectivele medievale au fost prioritare, pentru că trebuiau definitivate. Pe lângă acestea, am insistat pe zona de „Praefurnium” (n.r. camera cuptorului folosită pentru a încălzi băile publice), pe care îl identificasem în campaniile precedente. Dar, în acest an, a fost degajat și am putut obține alte detalii tehnice, care ne ajută să interpretăm rezultatele cercetărilor. Țin să mulțumesc și domnului manager Cornel Popescu, care este alături de noi tot timpul, și la Jidova, și aici, cu finanțarea, care e foarte importantă, și Consiliului Județean. Începând din anul 2016, sprijinul pentru cercetarea arheologică a fost constant și substanțial. Bugetele pentru cele două situri le-am proiectat în funcție de interesele noastre și nu am fost refuzați.”, a menționat arheologul Ion Popescu.
Lui Constantin Polexe i se datorează reluarea, în anul 2013, a săpăturilor arheologice în această zonă. „Este un proiect de suflet, de când eram copil. La 12 ani săpam aici cu profesorul Bădescu și descopeream aceste vestigii foarte importante. Din păcate, acum am auzit un lucru și sunt trist. Desfăcusem din pământ două conducte de plumb, prin care venea apa la aceste băi. Au fost puse la școala generală într-un muzeu ad-hoc și am înțeles că acum nu mai știe nimeni de ele. Sper că nu le-au distrus și că le găsim. Le mulțumesc celor care se ocupă și, mai ales, administrației locale și județene, întrucât continuă acest proiect de suflet al nostru, care evidențiază zona noastră, istoria noastră și existența noastră, atât ca daci, romani și, mai târziu, ca români, pe aceste meleaguri. Cel mai important: eu mă bucur că sunt la UNESCO și, atunci, avem o protecție.”, a afirmat Constantin Polexe.
Echipa a sperat să poată studia și castrul roman aflat pe o proprietate privată prin intermediul unor cercetări non-invazive, lucru împiedicat de livada de meri existentă pe teren.
Magda BĂNCESCU