În Monitorul Oficial, din 2002, bazinele apar în domeniul public al municipiului
Subiectul depozitului subteran de păcurină a fost „dezgropat” şi la şedinţa din 30 iunie 2015, fără a se clarifica niciuna dintre întrebările lansate cu o lună înainte. Cine a pătruns pe poarta liceului cu un ditamai excavatorul? Cu acordul cui? Cum de n-a văzut nimeni de la Primărie utilajul săpând şi trăgând un crater enorm în atâtea zile în care s-a lucrat? Şi s-a lucrat în doi ani, nu în două ore, scoaterea celor două bazine fiind sistată până la limpezirea apelor. Din nou, ca şi la Casa de Cultură, unde s-a demolat putregaiul în care se transformase fostul teatru de vară, nu extragerea unor vechituri din pământ este problema, ci maniera în care s-a încercat a fi executată operaţiunea. Fără a se cere acordul superiorilor, adică al finanţatorilor şi administratorilor domeniului public al Câmpulungului. Însă, după cum bănuiesc unii dintre rivalii lui Liviu Ţâroiu, un acord „din gură” ar fi existat, dar acum, când a explodat buboiul, nu mai recunoaşte nimeni nimic.
La sfârşitul lunii mai, s-a cerut un control la fostul Liceu Naţional cu Program de Atletism, însă, până la data următoarei întruniri, în ultima zi din iunie, verificările nu începuseră. Şeful Compartimentului Audit al Primăriei Câmpulung, Maria Mocanu, era la acel moment în misiune de audit pe activitatea juridică. „După ce închei aici, o să merg să fac la Liceul de Atletism, deşi am verificat. Este în inventarul domeniului public, e publicat în Monitorul Oficial, apare depozitul, este înregistrat.”, a precizat Maria Mocanu. În 2001 s-a întocmit un protocol de predare de la Inspectorat către Consiliul Local, din comisia respectivă făcând parte primarul George Bălan, viceprimarul Gheorghe Sârbu, directorul economic Gheorghiţa Nestor, şefa de la Buget-Finanţe, Marinela Mogoşan ş.a.m.d. Atunci, „n-a apărut acest depozit, care este dat prin transfer de către Inspectorat, în 2001. Deşi în 1999, când s-a lucrat la documentaţie şi s-a primit de la unitatea şcolară, a fost trecut. Este prins în domeniul public, este înregistrat la noi, se va solicita de contabila şefă scoaterea din domeniul public şi trecerea în domeniul privat, fiindcă este din 1969 şi, automat, îl putem casa.”, a precizat şefa Auditului, căreia consilierul Constantin Chiţulescu i-a cerut să-şi ducă misiunea până la capăt.
În curte au intrat nişte excavatoare, dar nimeni nu ştie cu acordul cui
În condiţiile în care depozitul subteran este în proprietatea municipiului, aflându-se în domeniul public, lucrarea de decopertare a fost întreprinsă ilegal, a tras concluzia consilierul cu atribuţii de viceprimar Bogdan David. „Au făcut decopertarea ca să facă măsurătoarea, ca să vadă ce bazine sunt şi ce volum de fier este.”, a justificat viceprimarul-primar Liviu Ţâroiu acţiunea şcolii, care, chiar doar pentru a vedea cât de mari sunt bazinele, tot ilegală rămâne. „Asta să le-o spuneţi copiilor care aleagă în jurul stadionului.”, a replicat David când a auzit scuza lui Ţâroiu pentru tentativa de scoatere a grămezii de fier vechi. Ca să se edifice câte bazine cuprinde depozitul de combustibil, acelaşi Constantin Chiţulescu i-a solicitat Mariei Mocanu să coboare cu documentarea în timp, până în anul 1969.
Singura informaţie primită de consilieri de la conducerea administraţiei locale s-a limitat la faptul că, din 2002, potrivit Monitorului Oficial în care s-a făcut publicarea, bazinele figurează în domeniul public. Nimic despre firma/firmele care au lucrat în bătătura Sportivului, deşi Chiţulescu ceruse să fie informat dacă societatea care s-a ocupat recent de decopertarea şi scoaterea bazinelor este aceeaşi cu cea care a mai încercat anul trecut. „Acea firmă a fost amendată şi nu mai avea dreptul să facă acest lucru.”, şi-a motivat doleanţa liberalul. Altă nelămurire rămasă fără răspuns, exprimată de Iustinian Stănescu, va fi clarificată, susţine Liviu Ţâroiu, în raportul incidentului: „Cine a dat voie să intre excavatoarele în domeniul public, pe poarta liceului? Acolo s-au băgat excavatoare. S-a făcut excavaţie de zeci de metri cubi. Un excavator nu este o linguriţă, nu e o jucărie, este un utilaj de patru metri înălţime, de doi metri lăţime şi de şapte metri lungime.” Şi, cu toate acestea, nimeni n-a văzut şi n-a auzit nimic. „Din păcate, şcoala a fost neglijentă la acest capitol. A permis intrarea lor acolo. (…) O să vă spun eu cine, dacă vreţi, dar nu eu. A făcut cineva o greşeală şi a pătruns acolo.”, a fost altă scuză a lui Ţâroiu nedigerată de aleşi. „Public îi cer demisia acestui director. Eu nu cred că a făcut de capul lui, dar mă rog. Dacă a făcut-o de capul lui şi dumneavoastră demonstraţi, eu, astăzi, cer demisia domnului director Staicu.”, a pus capăt discuţiilor Ionel State.
Consilierii locali, cei mai vinovaţi, că nu se informează nici măcar după ce se întâmplă, pentru a doua oară!, incidentul
Ceva se întâmplă cu directorii de şcoli, care şi-au luat aere de stăpâni pe tarlaua finanţată din bani publici. După Constantin Staicu, despre care înşişi aleşii bănuiesc că ar fi lucrat în „complicitate” cu un cap al Primăriei, Petre Parghel, directorul de la Colegiul Naţional „Dinicu Golescu”, a dotat liceul, de Bacalaureat, cu camere performante, după care a cerut de la Primărie bani ca să plătească. În cazul de la LNPA, consilierii locali sunt cei mai mari responsabili pentru incidentul cu repetiţie, deoarece, după prima încercare de dezgropare a bazinelor de păcurină, trebuiau să aibă toate informaţiile pentru care se milogesc acum, după ce directorul, cu cine l-a susţinut din umbră, a dispus ducerea la capăt a operaţiunii. Trebuiau să fie pregătiţi cu numele firmelor, cu sancţiunile date şi cu directorul schimbat. Dar faptul că nu ştiu nimic – nu mai spunem că n-au luat nicio măsură – este dovada cea mai clară că nu-i interesează, iar bâlciul anti-Ţâroiu este pentru micul ecran.