Că Primăria Lereşti intenţionează să continue investiţiile în infrastructura rutieră a localităţii o dovedeşte şi achiziţia de servicii de proiectare realizată la final de an. Pe 17 decembrie 2024, administraţia publică locală şi-a asigurat din nou prestaţiile partenerului, care îi va furniza documentaţia, în baza căreia va întreprinde alte lucrări de reabilitare stradală. Şi pentru că am pomenit de proiectare în vederea executării altor asfaltări de străzi într-o localitate care, în fiecare an, şi-a pus la punct drumurile, în special, pe cele afectate de săpături pentru reţele de utilităţi, iată unul dintre planurile îndrăzneţe ale autorităţilor lereştene, despre care am mai povestit şi anul trecut: varianta de ocolire a satului Pojorâta, menită să scoată din „inima” comunităţii etnice şoseaua de tranzit către zona turistică a Lereştiului. Primarul Marian Toader şi-o doreşte, în special, din considerente de siguranţă a locuitorilor satului, pe care i-aţi văzut deseori cum stau: cu copiii înşiraţi pe stradă, cu animalele ieşite în afara curţilor, cu covoarele întinse la spălat şi cu o lipsă de chef de a se urni din calea şoferilor. „Centura Pojorâta” constituie tema acestui contract de proiectare aflat în lucru, care va oferi alternativa de trafic către pensiunile şi cabanele din zonă.
- Varianta porneşte din capul satului şi iese până în unitatea militară, cu pod peste Râul Târgului
Văzând ce se întâmplă la Lereşti, nu ne putem reţine o comparaţie cu Primăria Câmpulung, acuzată că lucrează cu acelaşi proiectant. La fel procedează şi Primăria Lereşti, care funcţionează după un principiu similar. Dacă a fost mulţumită de studiile efectuate, din punct de vedere al conţinutului şi al duratei de livrare, nu este ceva anormal să colaboreze pe mai departe cu acelaşi specialist, în loc să opteze pentru un necunoscut, cu consecinţa unor surprize neplăcute.
Cât despre costuri, remarcăm că sunt destul de ridicate şi cheltuielile întreprinse de autorităţile vecine. Cel mai recent contract de proiectare – cel pentru „centura Pojorâta” -, încheiat cu societatea bucureşteană H.V.I.D. Consulting Group SRL, a fost parafat la preţul de 321.300 lei. Suma acoperă valoarea proiectării constând în următoarele etape: întocmirea D.A.L.I. sau S.F. – documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii sau studiu de fezabilitate, întocmirea documentaţiei pentru obţinerea avizelor necesare, studiu geotehnic, ridicarea topografică, expertiza tehnică.
Dintre planurile primarului Marian Toader privitoare la drumurile propuse pentru modernizare în acest an şi în acest mandat, cel mai interesant este cel vizând şoseaua ocolitoare a satului Pojorâta, după cum am menţionat în deschiderea articolului. Recent, şeful Executivului a reluat ideea de a scoate comunitatea de pe traseul turiştilor care merg la pensiunile din zona Râuşor şi Voina, deziderat de anvergură şi financiară, şi ca amploare a intervenţiilor necesitate de execuţia lucrării.
„Deja avem contractul semnat cu proiectantul pentru modernizarea drumurilor în interiorul comunei Lereşti – am schimbat cumva titulatura -, este vorba despre „centura Pojorâta”, cum am numit-o generic. Este drumul care va porni din capul satului, până în pod, partea dreaptă, şi va ieşi pe lângă Râul Târgului, în sus, pe la Valea Dobriaşului, până în unitatea militară, cu pod peste Râul Târgului. Eu cred că este şi o posibilitate de deschidere a zonei turistice, cât şi de siguranţă a circulaţiei, având în vedere că şi în Pojorâta, după cum aţi văzut, s-au dezvoltat destul de bine. Traficul este din ce în ce mai aglomerat şi datorită zonei turistice aflate atât pe Râul Târgului, zona Voina, cât şi pe Râuşor, spre Portăreasa. S-au deschis zonele şi se vor mai deschide, circulaţia este destul de intensă şi este bine să avem şi o variantă ocolitoare.”, a precizat primarul Marian Toader la o emisiune de la Muscel TV, la care a fost invitat luna trecută.
În curând, şantierul deschis anul trecut în zona de la ieşirea din satul Pojorâta, pentru execuţia reţelei de apă şi canalizare, finanţată prin Programul Naţional „Anghel Saligny”, îşi va relua lucrul întrerupt pe durata toamnei şi a iernii, din lipsă de fonduri. Şi traficul generat de unitatea militară este un argument în plus pentru crearea unei variante de deplasare rutieră.
Şi în acest caz au fost proceduri care au încetinit acest demers propus de autorităţi. „A trebuit să scoatem din domeniul public, să facem cadastru, carte funciară pentru acest drum, să nu intrăm în cadastrul Apelor Române, să nu intrăm în cel al Ocolului Silvic… toate sunt cu probleme.”, spunea edilul comunei Lereşti.
- La Voina, un pod este distrus pe jumătate din anul 2022. Primarul Toader: „Dincolo de Râul Târgului avem câteva cabane şi pensiuni cărora trebuie să le asigurăm cumva accesul”
În cadrul proiectului despre care relatăm – centura satului Pojorâta – este inclus şi un drum comunal, DC 18B, care merge de la parcul Răceni, până sus la „masa lui Enache”, cum îi spun localnicii zonei, şi coboară prin capul satului, până la „Ferma Musceleană”. „Poate reuşim să-l prindem şi pe acesta într-un proiect nu neapărat de asfaltare, ci de pietruire şi întreţinere. Vrem să deschidem şi acolo zona. Şi o problemă pe care o avem acum este la Voina, la Valea Largă. Acolo exista un pod peste Râul Târgului care, în urma inundaţiilor din 2022, a fost semi-distrus. Podul nu este nici al Apelor Române, nu figurează în evidenţa Apelor Române, nici în inventarul Ocolului Silvic, nici al Primăriei Lereşti. Problema este cumva a autorităţii publice locale, pentru că dincolo de Râul Târgului avem intravilan şi câteva cabane şi pensiuni cărora trebuie să le asigurăm accesul oamenilor, atât celor care doresc să se cazeze acolo, cât şi celor care vin să ridice gunoiul etc. Dumnealor şi-au improvizat o platformă şi se trece cu o maşină mică. Acum am făcut cadastrul pe prima porţiune din drumul judeţean până în pod, urmează să facem cadastrul de la pod încolo, până la acele pensiuni, ca să clasificăm drumul, să-l conturăm, să-i facem carte funciară şi să găsim modalitatea de a prelua noi şi podul.”, a relatat şeful Executivului de la Lereşti.
Rămâne ca Primăria Lereşti să întocmească în acest caz o documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii – D.A.L.I. sau un studiu de fezabilitate, pentru a obţine o finanţare şi a rezolva inconvenientul accesului la unităţile de cazare respective.
Magda BĂNCESCU