Ne fălim în dreapta şi în stânga cu un sit care ne lasă de multă vreme impresia că este în contradicţie cu fraza-şablon pe care o tot găsim în documentaţiile Câmpulungului: că este cel mai bine conservat centru istoric din Ţara Românească. Asta deşi, în 35 de ani, aspectul lui a fost compromis aproape ireparabil prin intervenţii iresponsabile, în faţa cărora autorităţile locale au închis ochii. N-au oprit, n-au sancţionat, n-au intervenit în niciun fel pentru salvarea ori protejarea clădirilor de patrimoniu „schimonosite” într-o manieră fără legătură cu regulile aplicabile în materia imobilelor cu statut de monument istoric ori cu valoare arhitecturală. Se mai poate acţiona cumva pentru a corecta? Greu de crezut într-un oraş în care, atâta amar de vreme, fiecare a făcut ce-a vrut.
- „Am văzut lucruri anapoda construite. Şi nu doar pe partea de construcţie, ci şi intrări abuzive în spaţiul verde”
Municipiul Câmpulung când a avut, când n-a avut arhitect şef. Dar şi când a avut, tot absent pare că a fost, dacă ne uităm ce-a ajuns bietul centru. Puţinele clădiri care mai amintesc de „acel” Câmpulung, după care suspinăm cu pozele vremii în faţă, tind şi ele către amintire, căci nu vor supravieţui la nesfârşit nepăsării proprietarilor. Iar ce s-a renovat s-a făcut adesea fără ascultarea sfaturilor unui specialist, drept dovadă mutilarea unor frumuseţi arhitecturale după gustul pestriţ al deţinătorilor.
City-managerul Ioana Marcu ne spune că, de acum înainte, va fi altfel. Şi probabil că va fi, căci arhitectul şef Mădălina Zăgărin este o persoană serioasă, corectă şi, după cum o descria şi colega Ioana, foarte vigilentă. „Având o arhitectură de-o asemenea valoare, municipiul Câmpulung avea nevoie de un arhitect care s-o poată gestiona. Şi să ţină în frâu expansiunea imobiliară, să păstreze corect raportul de verde, să se asigure că reabilitările care se fac în sit respectă normele din punctul de vedere al Direcţiei de Cultură.”, afirma administratorul public al municipiului la emisiunea „Jurnalul administrativ” de la Muscel TV.
Ce-a fost până acum se ştie. „S-a intervenit destul de abuziv, cred că a fost foarte mult la latitudinea proprietarului şi a bunului simţ şi a bunei înţelegeri pe care a avut-o proprietarul asupra imobilului pe care îl deţine. Am văzut lucruri destul de anapoda construite. Şi nu doar pe partea de construcţie, ci şi intrări abuzive în spaţiul verde. Acum nu mai ai ce să faci, dar nu văd ce rost are Kaufland lipit de Parcul „Kretzulescu”, în situl istoric al municipiului Câmpulung. Aş putea să vorbesc despre cazuri particulare, cu diferite case, dar acest exemplu este unul foarte vizibil.”, spunea city-managerul Ioana Marcu.
- Câmpulungul are nevoie ca de aer de un Plan Urbanistic al zonei centrale
În prezent, respectarea regulilor este condiţia impusă tuturor. „Autorizaţia de construire se emite cu toate avizele necesare, cerute prin certificatul de urbanism. În momentul în care eşti în sit sau în zona de protecţie a unui monument istoric, ţi se cere, în mod obligatoriu, avizul de la Cultură. Cred că s-a schimbat mult şi partea de management cultural la Direcţia Judeţeană de Cultură, pentru că monumentele de clasă B intră în responsabilitatea Direcţiei Judeţene, iar cele de clasa A, la naţional, dar nu sunt aşa de multe. Ei sunt agili şi au o colaborare bună cu Departamentul nostru de Urbanism. Atât de bună încât ultima şedinţă lunară, pe care au avut-o, s-a ţinut la Primăria Municipiului Câmpulung.”, a precizat Ioana Marcu.
O normă importantă care se pregăteşte este un nou regulament de publicitate stradală. „Doamna arhitect l-a finalizat de ceva vreme, însă este atât de mult de muncă, încât foarte greu ajungi să implementezi anumite lucruri, din cauză că tot ordonezi urgenţele. Într-un final, a ajuns şi el să fie în dezbatere publică şi este un prim pas pentru intrarea în legalitate a sitului istoric. Avem regulamentul de reabilitare a clădirilor, nu este elaborat de noi, l-am găsit în Primărie. Dacă deţii o casă în sit şi îţi doreşti s-o reabilitezi, poţi să vii la Camera 13, la Urbanism, şi să ceri „Ghidul de bune practici în reabilitare”. Este şi în format pdf pe site.”, a informat Ioana Marcu cetăţenii interesaţi de acest subiect.
Într-un viitor apropiat, va fi elaborat un Plan Urbanistic Zonal al centrului, care să lămurească tot ce ţine de reabilitarea clădirilor şi de extinderea acestora şi nu numai. „Singurul lucru care ne-a împiedicat până acum să-i dăm drumul a fost faptul că Primăria Câmpulung nu este o primărie bogată. Atunci, fiecare leuţ se drămuieşte şi se negociază la sânge, iar pentru un PUZ de-o asemenea anvergură îţi trebuie o alocare destul de substanţială, pentru că implică destul de multe specialităţi. Sperăm din tot sufletul să găsim o sursă de finanţare, prin care să putem obţine o astfel de documentaţie.”, a adăugat administratorul public al Câmpulungului.
- Odată şi odată se va ajunge la demolarea Hotelului Regal, pentru că va deveni mai periculos decât este pentru trecători
Se mai pot corecta greşelile trecutului în materie de urbanism? A fost întrebarea primită de Ioana Marcu din partea realizatorului emisiunii, pe care şi ea, la rândul ei, a adresat-o specialiştilor de la Direcţia de Cultură, când şi-au ţinut întrunirea la Primăria Câmpulung. „Au spus că, dacă vrei să faci ceva, faci în primii doi ani de la construcţie, pentru că atunci încă ai nişte pârghii. Ulterior, procedura este mult mai greoaie. Poţi să-i „prinzi” în momentul în care doresc să-şi facă o intervenţie asupra imobilului şi le ceri să intre şi în legalitate. Sau prin Departamentul de Disciplină în Construcţii, întrucât construcţia ilegală în situl istoric nu se prescrie niciodată. Se constată, se face un demers juridic şi te lupţi în instanţă. Este cu bătaie foarte lungă şi implică resurse atât financiare, cât şi umane.”, a lăsat Ioana Marcu să se înţeleagă că, practic, nu mai este nimic de făcut. Adică cei care au batjocorit imobilele din situl istoric scapă nepedepsiţi.
Deocamdată, nu ne gândim la perspectiva demolării Hotelului Regal, dar lungindu-se suferinţa cu procese în lanţ, timp în care nimeni nu face nimic pentru renovarea clădirii, se va ajunge la acest deznodământ. „Hotelul Regal este o durere în suflet pentru orice câmpulungean care trece pe lângă această clădire. Dacă mai pică mult din ea, cu siguranţă, o să devină şi o durere în cap. Doar că, dacă începe să pice încât să devină o durere în cap, trecem de punctul în care vorbim despre restaurare şi intrăm într-o zonă în care vorbim despre pierderea unei valori de patrimoniu. Hotelul Regal nu este declarat monument istoric. În momentul în care a fost făcută lista monumentelor istorice, a fost o colaborare între municipalitate şi Ministerul Culturii. S-a făcut din pix. Eu cred că a fost o omisiune intenţionată, pentru că, în momentul în care o clădire este declarată monument, ai alte pârghii. Poţi s-o expropriezi spre conservare, poţi să faci intervenţii fără acordul proprietarilor. Nu înţeleg ce se doreşte acolo, pentru că, cel mai probabil, într-un final, se va demola.”, crede administratorul public Ioana Marcu. Sfârşit în privinţa căruia şi noi suntem convinşi că se va produce exact în această manieră.