Proiectul „4P-CAN”, a început în comuna Lerești pentru a aduce o schimbare semnificativă în abordarea prevenirii primare a cancerului. Inițiat de medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, și desfășurat în colaborare cu numeroase organizații din 11 țări, proiectul a adus împreună medici, cercetători și cetățeni pentru a crea strategii inovatoare bazate pe Codul European de Luptă Împotriva Cancerului.
- Începutul proiectului
Proiectul „4P-CAN” a demarat cu un accent deosebit pe implicarea comunității, cetățenii având un rol important în eforturile de prevenire a cancerului. Medicul Marius Geantă și echipa sa au început activitățile în teren, de colectare a datelor, interacționând direct cu locuitorii comunei. În parteneriat cu Primăria comunei Lerești a avut loc prima întâlnire cu cetățenii, un moment deosebit de important în misiunea de cercetare asupra cancerului. Această întâlnire a fost esențială, deoarece a marcat un pas important în direcția integrării cetățenilor în dezvoltarea strategiilor de prevenire a cancerului. Medicul Marius Geantă subliniază importanța implicării comunității, afirmând: „Pentru a optimiza strategiile de prevenție și lupta împotriva cancerului, avem nevoie de medici, cercetători, instituții și organizații, dar în primul rând avem nevoie de cetățeni și de comunități”.
Într-o perioadă în care sănătatea publică și prevenția devin din ce în ce mai importante, implicarea comunității este cheia succesului. La întâlnirea cu cetățenii din Lerești au fost discutate aspecte legate de Codul European de Luptă Împotriva Cancerului și modul în care acesta poate să influențeze viața comunității. Această inițiativă a reprezentat un cadru în care locuitorii au putut să împărtășească gândurile și preocupările referitoare la sănătatea lor și la lupta împotriva cancerului. Cetățenii au arătat un interes crescut pentru aspecte precum nutriția, activitățile fizice și obezitatea, subliniind necesitatea unui stil de viață sănătos. „Până în urmă cu câţiva ani, cetăţenii nu au fost neapărat parte din acest proiect de creare a acestor strategii, de aceea întâlnirea cu aceştia a fost reuşită, pentru că pe de-o parte am prezentat evoluţiile din proiect şi pe de altă parte am aflat de la cetăţenii comunei Lereşti ce anume îi interesează. Am constatat un interes crescut pentru problematica în nutriţie, activităţi fizice, a obezităţii”, a menționat medicul Marius Geantă. De asemenea, s-au exprimat preocupări în legătură cu campaniile de vaccinare împotriva hepatitei B și HPV, subliniind importanța prevenirii acestor infecții. Totodată, s-au evidențiat și cerințe legate de programele de screening pentru cancer, mulți dintre cetățenii comunei Lerești participând deja la astfel de programe. Această primă întâlnire a oferit o perspectivă valoroasă asupra preocupărilor comunității și a intereselor lor în legătură cu prevenția cancerului, iar aceste informații vor contribui la conturarea unor strategii de prevenție mai eficiente și adaptate nevoilor locale. „Deja am văzut un interes al oamenilor pentru aceste subiecte, ceea ce pe noi ne face optimiști. Bazându-ne pe aceste cercetări, putem să venim cu modele care să optimizeze prevenția primară a cancerului”, a continuat medicul.
- Importanța Codului European de Luptă Împotriva Cancerului
Codul European de Luptă Împotriva Cancerului reprezintă o componentă centrală a proiectului „4P-CAN”, oferind un cadru bine stabilit pentru abordarea factorilor de risc și a prevenirii primare a cancerului. „Proiectul nostru se centrează pe Codul European de Luptă Împotriva Cancerului. Este un cod care a ajuns la a IV-a ediție, a fost lansată în urmă cu 36 de ani și acum se lucrează la ediția a V-a. Ceea ce este important de știut este că ceea ce noi vom obține ca rezultate în proiectul „4P-CAN” vor influența modul în care ediția a V-a va fi implementată și care va fi lansată, probabil, în luna septembrie 2025. Există orizontul rezonabil de a ne gândi că Lerești poate realmente să contribuie la lupta împotriva cancerului, pur și simplu ca o comunitate, prin ceea ce poate să ne ofere nouă și prin modul în care noi vom transforma aceste date în rezultatele cercetării și în diverse formate pe care să le punem la dispoziția Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului, cea care implementează Codul European de Luptă Împotriva Cancerului”, a explicat Dr. Marius Geantă.
Medicul Cosmina Cioroboiu, medic specialist în sănătate publică, a adus în discuție detaliile și relevanța acestui cod în contextul proiectului. Codul European de Luptă Împotriva Cancerului este un document care acoperă o gamă largă de factori de risc și recomandări pentru prevenirea cancerului. Această inițiativă este una susținută de Organizația Mondială a Sănătății și se concentrează pe aspecte variate ale vieții cotidiene care pot influența apariția cancerului. „Codul European de Luptă Împotriva Cancerului face referire la factorii de risc care intervin în apariția cancerelor, cât și la apariția altor boli. Prevederile din Codul European Împotriva Cancerului cuprind informații referitoare la fumat, la menținerea greutății corporale, la activitatea fizică și cât de importantă este în prevenirea cancerului. De asemenea, mai face referire și la expunerea la radiații, la UV, sau la anumite infecții. Aduce în vedere importanța alăptării naturale și evitarea pe cât posibil a terapiei hormonale de substituție, la femei. De asemenea face referire la screening-ul pe anumite tipuri de cancer, precum cel colorectal, col uterin și cel pe cancerul de sân la femei”, a transmis medicul Cosmina Cioroboiu. De asemenea, aceasta a mai adăugat că: „Ceea ce ne-a bucurat foarte mult este faptul că am reușit să avem această întâlnire cu comunitatea, că avem sprijinul comunității în proiectul nostru și sperăm că vom colabora extraordinar și în următoarele întâlniri ale noastre”.
- Abordarea sociologică în studiul cancerului
Medicul Marius Geantă a subliniat importanța înțelegerii factorilor individuali de comportament și a factorilor sociali în prevenirea cancerului. Această abordare sociologică aduce o dimensiune complexă în cercetarea și dezvoltarea strategiilor de prevenție. „Acești doi factori reprezintă până la 60% din determinanții stării de sănătate, dar adesea nu sunt luați în calcul în politicile de sănătate și strategiile de prevenție”, a explicat Marius Geantă. Această citire sociologică a problemelor legate de sănătate se concentrează pe înțelegerea interacțiunii dintre indivizi și mediul lor social. Prin intermediul acestui cadru, cercetătorii pot examina influența contextului social asupra comportamentului legat de sănătate și pot dezvolta strategii de prevenție care să țină cont de acești factori. Abordarea sociologică se aplică în proiectul „4P-CAN” pentru a obține o caracterizare mai detaliată și profundă a comunității din Lerești. Cu ajutorul acestei metode, cercetătorii colectează date care acoperă diverse aspecte, inclusiv structura socială, valorile comunității, percepția asupra sănătății și comportamentele legate de sănătate. Aceste informații sunt esențiale pentru dezvoltarea de strategii de prevenție care să fie eficiente și relevante în contextul specific al comunității.
În acest sens, profesorul Gabriel Hâncean, care face parte din echipa de cercetare, a subliniat importanța cercetării sociologice în cadrul proiectului. „Pornim de la o idee pe care nu am lansat-o noi, ci Organizația Mondială a Sănătății. Aproape jumătate din cazurile de cancer pot fi prevenite, iar această prevenție are ca sursă mai de grabă factori sociali, care au legătură cu ceea ce oamenii fac. În cest context, noi deja am început faza pilot a studiului de teren, care își propune să mai strângă date atât cantitative, cât și calitative. Deja avem realizate peste 80 de interviuri cu cetățenii din Lerești în ideea de a construi un panel, adică un grup pe care să îl urmărim în timp și la nivelul căruia să strângem date într-o manieră repetată. Aceasta este o componentă de noutate și inovație, constituirea unui panel, adică a unui grup de oameni, într-un sistem viu și nu în condiții controlate de laborator. Interviurile pe care le-am realizat deja sunt orientate pe urmărirea și strângerea de date cu privire la factorii de risc legate de cancer într-o manieră foarte succintă. Este vorba despre stilul de viață, alimentație și încercăm, prin aceste date cantitative, să avem un grad mai larg de înțelegere care să informeze, ulterior, politicile din domeniu și, de asemenea, să avanseze într-o manieră implementară cunoașterea din domeniu ”, a explicat profesorul Gabriel Hâncean. Prin intermediul acestui panel, cercetătorii pot urmări în timp comportamentul și factorii de risc ai participanților și pot colecta date repetate, oferind o perspectivă dinamică asupra evoluției lor.
Cercetarea sociologică se concentrează în special pe factorii de risc legați de cancer și se axează pe stilul de viață, alimentație și alți factori comportamentali relevanți. Cu ajutorul datelor cantitative, cercetătorii urmăresc să obțină o înțelegere mai profundă a comportamentului individual și social în ceea ce privește sănătatea. Profesorul Hâncean a adăugat că: „Este un demers inovativ, prima parte a acestui studiu a fost partea pilot, în care am testat metodologia de lucru. Urmează ca în perioada următoare să validăm metodologia studiului și să identificăm zonele care ar trebui îmbunătățite. De asemenea, acest studiu nu este național, ci transnațional, în sensul în care această metodologie de cercetare va fi exportată către colegii noștri din Plovdiv cu care avem o colaborare extrem de apropiată. Ideea este că, cel puțin până în acest moment, noi suntem optimiști din punctul de vedere al datelor. Datele pe care le avem deja ne oferă posibilitatea de a exploata foarte mult lucruri care țin de grupurile vulnerabile, în special din zonele rurale, un segment de cunoaștere puțin acoperit în literatura de specialitate”.
Această abordare inovatoare de cercetare deschide noi perspective în înțelegerea complexă a factorilor de risc și comportamentelor legate de sănătate în comunitatea din Lerești. Prin înțelegerea mai profundă a acestor aspecte, proiectul „4P-CAN” poate dezvolta strategii de prevenție a cancerului care să fie cu adevărat eficiente și adaptate la specificul comunității. Cercetarea sociologică are potențialul de a contribui semnificativ la lupta împotriva cancerului prin abordarea aspectelor legate de comportament și mediul social în care acestea se dezvoltă.
- Viitorul proiectului
Dr. Marius Geantă a evidențiat importanța și impactul abordării proiectului „4P-CAN” în mediul rural, aducând atenția asupra nevoii de a se concentra pe comunitățile vulnerabile și pe zonele mai puțin dezvoltate din centrul-estul Europei. Prin alegerea de a începe în Județul Argeș din România și în Plovdiv, Bulgaria, proiectul a demonstrat o abordare proactivă în dezvoltarea și aplicarea strategiilor de prevenire a cancerului în aceste zone. Marius Geantă a subliniat că: „Pot să spun, din ce discuții am avut, între timp, cu diverși profesori cercetători din anumite state europene, că au apreciat în mode deosebit faptul că proiectul nostru pleacă dintr-o zonă cum este comuna Lerești, care include persoane vulnerabile cât și persoane în vârstă din mediul rural. Ceea ce este relevant este că sunt absolut convins că vom putea să creăm și să venim cu un model extrem de potrivit pe specificul zonele rurale din centrul-estul Europei, știind că jumătate din populație trăiește în aceste zone și, în general, nu sunt luate în calcul atunci când vine vorba de prevenție și promovare a sănătății”.
În ceea ce privește viitorul proiectului, Marius Geantă a menționat planurile pentru continuarea cercetării și extinderea sa către alte domenii de sănătate: „În perioada următoare vom iniția același tip de interviuri detaliate cu decidenții de la nivel național, județean, local, urmând aceleași fir al întrebărilor pe care le-am avut pentru cetățeni. Încercăm să înțelegem astfel și cum autoritățile colaborează și cum reușesc să transmită mesajele către cetățeni, pe de-o parte, și pe de altă parte vom încerca să identificăm cele mai potrivite modalități prin care mesajele pro sănătate să fie transmise și să ajungă la oameni. Putem să anticipăm cu o probabilitate foarte mare că la următoarea întâlnire vom vorbi și despre un alt proiect, în zona bolilor cardio-vasculare. De asemenea, pentru anul viitor avem în vedere să organizăm un festival al sănătății și orice idee este foarte bine venită”.
Robert Adrian ȘTEFAN
