Nefiind dovedită nicio acţiune de luare şi de dare de şpagă la Spitalul Câmpulung, subiectul a fost abordat cu prudenţă la şedinţa Consiliului Local din 31 august 2023, la care a fost prezentă o delegaţie a celor două unităţi medicale formată din directoarele Petrina Florea şi Ionela Costinela Tudor, dr.Andrei Aron, preşedintele Consiliului de Administraţie, şi dr.Mădălin Iordache. Neexistând nicio condamnare, nici măcar o reclamaţie la adresa unui doctor sau asistente care şi-a păstrat obiceiul, dialogul s-a transformat mai degrabă într-un îndemn adresat pacienţilor de a sesiza, fie sub protecţia anonimatului, dacă un medic a cerut bani în schimbul serviciului său, dar şi de a nu mai da bani ei, chiar în situaţiile în care nu li se solicită şpagă. Infracţiuni sunt ambele fapte rămase, din păcate, de actualitate în relaţia medic – pacient.
- Dan Şain: „Poate, dacă am spune cât are salariul un medic în Câmpulung, oamenii ar înţelege că nu este nevoie de acea şpagă”
Pe lângă contestatarii actualei puteri, care lucrează furibund la degradarea imaginii Spitalului Câmpulung, prin intermediul unor „postaci” plătiţi să răspândească informaţii false, contribuie la acest fenomen persistenţa în mentalul colectiv a ideii că la doctor nu te duci cu mâna goală. Consilierul local POL Dan Şain a „atacat” subiectul şpăgii din spitale într-o manieră rezervată, justificată prin lipsa unor hotărâri judecătoreşti de sancţionare a cazurilor de corupţie.
„La această imagine (n.r. a Spitalului Câmpulung), în afară de presă răuvoitoare şi oameni răuvoitori, participă şi oameni care lucrează în Spital. Şi anume acei medici care încă mai primesc atenţii. Sau despre care se spune că primesc atenţii, pentru că nu avem nicio dovadă juridică, nu avem nicio condamnare pentru atenţii în Spitalul Câmpulung. Din punctul meu de vedere, moral ar fi să le spunem oamenilor, care au 2.000 de lei pensie, că nu este cazul să se ducă la un medic, care are 20.000 de lei salariu, că nu este nevoie să-i dea nimic din cei 2.000 de lei ai lui. Pentru că îl umileşte, pentru că vorbeşte cu un om pregătit, care a făcut câţiva ani buni de facultate şi foarte mulţi de specializare, şi este o umilinţă să te duci cu zece ouă plocon la medic.”, a afirmat Dan Şain.
Moment în care consilierul primarului în domeniul Sănătăţii a reluat un îndemn lansat şi cu alte ocazii, cel puţin, de doi ani încoace. „Atâta timp cât oamenii nu sesizează aceste lucruri oficial, rămân la nivel de bârfă. Ce putem să facem, ce propun şi ce încurajez pe toată lumea, de când vorbesc cu toată lumea, este să scrie ceea ce consideră că nu este în regulă. Inclusiv despre aceste atenţii. Dacă cineva cere o atenţie, ar trebui făcute acţiuni, care să aibă şi nişte efecte. Faptul că a venit la dumneavoastră şi a spus că a dat sau că n-a dat… poate este adevărat, dar nu ne ajută cu absolut nimic să rezolvăm această problemă.”, a precizat acesta.
„Aşa cum mie mi-au spus, aşa, probabil, au spus şi altora, a continuat dialogul Dan Şain. Există acel „folclor”, potrivit căruia „ştiu eu pe cineva care…”. Nu vreau să învinuiesc pe nimeni de nimic, pentru că nu am o dovadă scrisă. Poate, dacă am spune cât are salariul un medic în Câmpulung, oamenii ar înţelege că nu este nevoie de acea şpagă. Acel om chiar nu are nevoie de aceşti bani.”
Însă nu despre nevoie era vorba în situaţia încasării unei sume de la bolnav, fenomen apărut cu zeci de ani în urmă care, odată cu medicii tineri, intraţi în sistem cu altă mentalitate, a scăzut simţitor. Dar n-a dispărut.
- Dr.Mădălin Iordache: „Spitalul Câmpulung nu cred că este în fruntea primirii de şpagă în România”
Singurul barometru al dimensiunii pe care o are plata actului medical de către pacientul care îşi cumpără astfel siguranţa că este bine îngrijit ar fi formularele completate de cei care au trecut prin spitale, în cadrul unei campanii a Ministerului Sănătăţii. „(…) Nu cred că cea mai mare problemă a Spitalului Câmpulung este şpaga pe care o primesc sau pe care n-o primesc sau despre care se zvoneşte că o primesc doctorii. În Spitalul Câmpulung, odată cu campania Ministerului Sănătăţii, care cred că are cinci ani, poate mai bine, sunt acele formulare de feedback, care se completează şi de la noi. Nu ştiu de ce Ministerul Sănătăţii nu dă publicităţii care este procentul de cetăţeni care spun că au dat şi cui au dat. La sfârşitul formularului de feedback există un număr de telefon, la care oamenii sunt întrebaţi: doriţi să sesizaţi un fapt de corupţie? În afară de a spune că se zvoneşte – că aşa se zvonesc multe lucruri în târg -, ar fi bine să păstrăm această realitate. Singurul barometru ar fi acest formular de feedback, care este adevărat că nu este reprezentativ, pentru că nu toţi bolnavii răspund la acel formular, poate că nu toţi declară adevărul. Dar, acolo, Spitalul Câmpulung nu cred că este în fruntea primirii de şpagă în România.”, a intervenit în discuţie medicul Mădălin Iordache.
„Aţi spus că nu sunt publice răspunsurile la formulare. Nu mă ajută că nu ştiu nimic despre ele. Dacă nu le face publice, n-am informaţia.”, a replicat Dan Şain. „Am spus că Ministerul Sănătăţii centralizează aceste formulare şi ar putea să facă public în fiecare lună, o dată pe an sau la şase luni…”, a venit răspunsul doctorului Iordache, la care Dan Şain a avut o ultimă reacţie: „Imaginea unui spital este dată şi de „folclorul” din jurul lui, care poate fi real sau care nu poate fi real. Dacă nu este real, am face foarte bine dacă am reuşi să-l demontăm.”
- Andrei Aron: „Dacă vrem să oprim acest obicei neplăcut, ar trebui să nu mai dăm”
La finalul discuţiei despre perpetuarea obiceiului „atenţiei” în spitale, care se pare că nu-i jigneşte chiar pe toţi doctorii, Andrei Aron a insistat încă o dată pentru denunţarea celor acceptă bani de la pacienţi. Dar şi pacienţilor le-a cerut să înceteze să mai ofere bani, indiferent dacă li se cer sau nu.
„În principiu, nu prea contează cât este salariul, n-ar trebui să ceară, indiferent de valoarea salariului. Ce putem face noi, comunitatea şi administraţia oraşului, este să informăm pacienţii că, în mod normal, dacă se întâlnesc cu astfel de situaţii, pot sesiza. Această sesizare se poate face anonimă, nu trebuie să se simtă în vreun fel ameninţaţi că nu vor mai fi trataţi. Asta este cam tot ce putem noi să facem. Din punctul meu de vedere, treaba cu şpaga este din ambele părţi. Nu pot să consider că neapărat medicii sunt de vină în această situaţie. Eu am avut o discuţie, pe o pagină de socializare, în care o persoană îmi spunea că a dat bani unui medic. Medicul nu i-a cerut, dar i-a dat. I-am explicat că, în momentul în care tu spui că ai dat, există şi dare de mită, nu numai luare de mită. Nu poţi să acuzi că medicul sau asistentele respective au luat mită. Tu le-ai dat mită. Dacă vrem să oprim acest obicei neplăcut, ar trebui să nu mai dăm.”, a încheiat Andrei Aron.
Magda BĂNCESCU