Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristina Paşca Palmer, a realizat, marţi, 23 februarie 2016, o vizită în teren în zona munţilor Piatra Craiului, Făgăraş, Leaota şi Iezer Păpuşa. Echipa ministrului a survolat aceste zone pentru vizualizarea efectelor tăierilor ilegale şi a celor de reconstrucţie ecologică, dar şi pentru a observa ceea ce este considerată cea mai mare zonă de sălbăticie din Europa. Cu o suprafaţă combinată de peste 200.000 hectare, această zonă ar putea deveni o arie naturală protejată sălbatică, la fel de emblematică pentru Europa cum este “Yellowstone” pentru SUA sau Parcul Naţional Serengenti pentru Africa.
Ministrul a ajuns în Muscel la invitaţia reprezentanţilor Fundaţiei Conservation Carpathica, care a fost creată în 2009, după ce câţiva filantropi străini au decis să investească bani în terenuri din Munţii Făgăraş, ei şi-au propus să facă o arie protejată de talie modială în pădurile de la noi. Dacă la început au fost câţiva oameni doritori să salveze natura, în prezent, fundaţia are o echipă de aproximativ 30 de oameni, care vor să demareze proiectul de protejare a pădurilor. În prezent, sunt interesaţi de mai multe zone care au fost afectate de defrişările ilegale, zone care fac parte chiar din pădurile noastre. Recent, aceştia au extins proiectul, dorind să facă din munţii noştri cel mai mare parc natural din Europa, comparabil cu unul celebru în Statele Unite, numit „Yellowstone”, care nu face altceva decât să protejeze natura, stopând tăierea lemnelor. Aşa că au pornit, zilele trecute, prin a-i prezenta situaţia Cristianei Paşca Palmer, ministrul Mediului, care, împreună cu reprezentanţi de ONG-uri din străinătate, au zburat cu un elicopter deasupra zonelor defrişate şi au rămas uimiţi la vederea dezastrului pe care omul l-a putut face chiar şi în vârf de creste. Ministrul Mediului este de acord cu faptul că trebuie să se facă ceva pentru stoparea defrişărilor şi nu exclude varianta parcului. „Este o oportunitate extraordinară de dezvoltare pentru comunităţile locale, prin eco-turism şi alte activităţi de economie verde, care pot fi atrse în zonă. Peste 450 milioane de oameni trăiesc la o distanţă de maximum trei ore de zbor de această zonă, ceea ce reprezintă un potenţia turistic imens. Susţin această iniţiativă şi, împreună cu echipa Ministerului Mediului, vom colabora activ cu partenerii noştri pentru a face paşi concreţi ca acest proiect să prindă contur.”, a menţionat ministrul Mediului. „Numai în zona Argeşului au fost constatate, la un moment dat, 62 de tăieri ilegale pe zi şi acestea sunt doar cele identificate.”, a declarat alpinistul şi consilierul ministrului Mediului, argeşeanul Alex Găvan.
Acum şapte ani a fost cumpărat primul lot de pădure din zona Rucărului, astăzi oamenii au rămas la fel de sceptici în privinţa lui Christoph Promberger, neamţul care a clădit fundaţia. În total, aceştia au cumpărat aproape 16 mii de hectare din zonele Munţilor Făgăraş şi Piatra Craiului, zone pe care vor să le regenereze şi să le introducă în acest proiect de protejare, dorind să ajungă la 65 mii de hectare. Membrii fondatori şi finanţatorii fundaţiei sunt personalităţi cu experienţă în susţinerea şi implementarea unor importante proiecte de conservare la nivel internaţional. În timp, Fundaţia Conservation Carpathia, aşa cum a declarat Christoph Promberger, directorul executiv, într-un interviu, va dona în patrimoniul Statului Român ariile protejate pe care le va înfiinţa, cu condiţia ca statul să preia administrarea lor şi să le garanteze regimul de conservare.
Ministrul Mediului a survolat zonele defrişate din Muscel
