Societatea de Ştiinţe Istorice din România a ales comuna Lereşti pentru desfăşurarea Consiliului Naţional, în perioada 26-27 mai 2023, un eveniment pregătit cu grijă de organizatorii locali, profesorul Ion Oană şi primarul Marian Toader, aflaţi în postura de gazde. Profesorul Oană conduce Filiala Muscel a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România şi, ca preşedinte local, a ţinut să le arate colegilor din ţară frumuseţea meleagurilor lereştene, despre care vor avea ce povesti la plecare. Mai este un motiv pentru care oamenii de ştiinţă şi-au ţinut Consiliul Naţional la Lereşti. Preşedintele Societăţii, la nivel naţional, este prof.univ.dr. Carol Căpiţă, de la Universitatea Bucureşti, al cărui socru a fost apreciatul profesor de Istorie Marin Bădescu.
- Filiala Muscel, una dintre cele mai puternice ale Societăţii de Ştiinţe Istorice din România
Evenimentul, organizat în colaborare cu administraţia publică locală a Lereştiului, a avut loc la Complexul Cerbul, situat după compania Greiner, pe o stradă, deocamdată, nemodernizată cu asfalt, al cărei statut a fost explicat de primar oaspeţilor săi şi ai comunei. Acţiunea cu o concentrare impresionantă de personalităţi pe „metrul pătrat” a plasat, în acest week-end, Lereştiul în vârful manifestărilor dintr-o săptămână cu o agendă încărcată.
Lucrările au fost deschise de prof.univ.dr. Bogdan Murgescu, prorectorul Universităţii Bucureşti, preşedintele de onoare al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, „o asociaţie cu tradiţie, înfiinţată acum 74 de ani”, vârstă pe care o împlineşte pe 9 iunie. „Este cea mai cuprinzătoare asociaţie profesională din domeniul istoriei în România. Avem filiale în toate provinciile istorice şi în cele mai multe dintre judeţe. În unele, cum este Argeşul, avem chiar două filiale, pentru că tradiţia musceleană a solicitat acest lucru de a fi distinctă filiala. Este una dintre cele mai puternice filiale ale Societăţii.”, spunea preşedintele de onoare Bogdan Murgescu despre colegii săi de la Câmpulung.
La reuniunea ştiinţifică de la Lereşti a fost prezentă întreaga conducere a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România: prof.univ.dr. Carol Căpiţă, preşedinte, prof.univ.dr. Bogdan Murgescu, preşedinte de onoare, conf.univ.dr. Andrei Florin Sora, prim-vicepreşedinte, toţi de la Universitatea Bucureşti, prof.dr.Bogdan Teodorescu, secretar general.
- Zona în care a avut loc evenimentul naţional al oamenilor de ştiinţă va deveni, potrivit primarului, „Beverly Hills-ul” Lereştiului
Primarul Marian Toader, având-o alături pe viceprimăriţa Adriana Cicu, a realizat o prezentare a localităţii gazdă, cu accent pe istoria comunei, atestată din perioada daco-romană, secolul II d.Hr. Mărturie sunt Castrul Roman de la Voineşti, punctul Măilătoaia, şi termele romane aflate într-o stare de conservare destul de bună, dar nepuse încă în valoare la adevăratul potenţial. „Castrul şi termele romane au fost descoperite de regretatul profesor Marin Bădescu, profesor de Istorie la Şcoala Voineşti, al cărui elev cu mândrie pot spune că am fost şi eu. Ca elev, am participat şi eu la acele lucrări de săpături arheologice. An de an, se fac săpături acolo de către Muzeul Judeţean şi sperăm ca, în urma demersurilor făcute împreună cu Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, să facem schimbul de terenuri, pentru ca noi să devenim proprietari şi, ulterior, să accesăm fonduri pentru punerea în valoare a acestui obiectiv. Va fi un obiectiv turistic nu numai pentru Lereşti, ci pentru întreaga zonă a Muscelului.”, a afirmat primarul Marian Toader.
Tot legat de specialitatea invitaţilor, istoria, nici pământul Lereştiului n-a fost cruţat de vărsare de sânge. „Drept dovadă stau cele şapte monumente dedicate jertfei eroilor, plus Cimitirul Eroilor internaţional de pe Ţarină, unde sunt îngropate osemintele soldaţilor români, germani şi austrieci, monumente pe care, în câţiva ani, am reuşit să le reabilităm şi să le aducem la aspectul avut când au fost construite. Ca noutate, la Pojorâta, sat în care majoritatea populaţiei este de etnie romă, anul trecut, în luna decembrie, a fost construit un monument în cinstea eroilor de etnie romă căzuţi pe câmpul de luptă în cel de-al Doilea Război Mondial.”, a continuat acesta.
Lereşti stă mulţumitor şi la capitolul obiective culturale şi turistice, căutate de vizitatorii din afara comunei: Ateneul „Sarmiza Bilcescu Alimănişteanu” din Voineşti, construit între 1932-1936, după planul arhitectului Dimitrie Ionescu Berechet, Cimitirul Eroilor de pe Ţarină, două biserici construite în 1820, Biserica „Înălţarea Domnului”, care are statut de monument istoric, Lacul şi Barajul Râuşor, zimbrii de pe domeniul Portăreasa – pe care i-au văzut şi oaspeţii sosiţi la evenimentul de la Lereşti -, Cabana Voina, Lacul Iezer-Păpuşa.
4.264 de locuitori a atestat recensământul din 2021, un număr în scădere în ultimul deceniu. La precedenta numărătoare, populaţia se cifra la 4.700 de persoane. Primarul le-a vorbit musafirilor şi despre Consiliul Local, despre cultele religioase, despre societăţile comerciale care contribuie la bugetul local, despre proiectele cu finanţare nerambursabilă, despre infrastructură, capitol la care Lereşti se prezintă bine: apă, canalizare, gaz, asfalt, mai puţin strada pe care este amplasat complexul turistic gazdă a manifestării despre care povestim.
De ce a rămas neasfaltată această stradă pe care, totuşi, nu sunt multe locuinţe? „Aceasta cred că va fi un Beverly Hills, fiind cea mai frumoasă zonă. Am reuşit să introducem utilităţile: apă, gaz, curent electric şi avem depus la PNRR proiectul pentru canalizare, după care va urma asfaltarea. Ce mă bucură cel mai mult? Că, încet-încet, turismul începe să capete altă putere la Lereşti. Ne-am dorit să oprim tinerii în comună şi să-şi deschidă mici afaceri. Suntem în curs de obţinere a statutului de „staţiune turistică de interes local”. Sperăm în creşterea numărului de locuri de cazare, ca să-l obţinem şi pe cel naţional.”, a anunţat primarul de la Lereşti.
În aceeaşi notă de atragere a turiştilor la Lereşti, agenda de evenimente a căpătat consistenţă: Balul Gospodarilor, la care toţi participanţii trebuie să poarte costumul popular, condiţie căreia inclusiv tinerii i s-au conformat, Festivalul de Film CineSat, Ziua Eroilor, Ziua Comunei şi Festivalul Covrigului cu Ou. Ziua Comunei, ediţia 2022, a pus accent pe Meciul Generaţiilor, avându-l pe profesorul Ion Oană în postura de jucător şi antrenor al echipei de fotbal. „Am făcut o întâlnire a generaţiilor care au jucat fotbal la Lereşti. La un moment dat, aveam străbunic, bunic, nepot şi strănepot în teren.”, a amintit Marian Toader evenimentul cu „greutate” al ediţiei de anul trecut a Zilei Comunei. În 2023, va fi marcată împlinirea a 50 de ani de la nunta americanilor de la Lereşti.
- Prof.univ.dr. Carol Căpiţă, „asociat emoţional şi spiritual cu această comunitate”
În calitate de istoric şi arheolog, prof.univ.dr. Carol Căpiţă, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, spunea că, în afară de castru şi termele romane, „aici este locul pe unde trece unul dintre cele mai importante drumuri romane, care lega Dunărea de Transilvania. Este un drum pe care a început să-l cerceteze, încă din anii ’30-’40, Dumitru Tudor, care a fost profesor şi aici, în zonă. După aceea s-a dus la Liceul Militar. În 1944, a scris o carte foarte interesantă, în care se concentrează şi pe Lereşti, precizând tocmai existenţa acestui drum. Profesorul Bădescu l-a mai identificat pe drumul Rucăr-Bran şi era convins că de aici începe. Cred că are dreptate. Este o comunitate care se uită şi la trecut şi este extraordinar, dar are o privire foarte bine fixată şi pe viitor şi acest lucru este ceea ce aşteaptă oamenii. Eu, cel puţin, sunt mândru că sunt asociat emoţional şi spiritual cu această comunitate din motive personale. Vreau să vă mulţumesc în numele Societăţii şi al tuturor colegilor, profesori de istorie, pentru sprijinul şi susţinerea acordate în această activitate a noastră. Cu toţii vom spune mai departe cât de frumos este aici şi o să-i vedeţi pe mai mulţi dintre noi venind aici.”, spunea prof.univ.dr. Carol Căpiţă, participant şi el la săpăturile de la termele romane, de care se leagă numele socrului său, profesorul Marin Bădescu.
- Profesorul Oană: „Să ne trăim istoria prezentă, dar să n-o uităm pe cea trecută”
Profesorul Ion Oană, preşedintele Filialei Muscel a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, a vorbit despre ce nu s-a reuşit la Câmpulung, dar s-a reuşit la Lereşti. „Avem sediu al filialei în Ateneul „Sarmiza Bilcescu Alimăneştianu”, cu toate utilităţile. Totul este asigurat de Primărie. Ţin să-i mulţumesc foarte mult pentru acest lucru care contribuie la dezvoltarea Societăţii Naţionale de Ştiinţe Istorice.”, a fost mesajul de gratitudine al profesorului Oană pentru primarul Marian Toader.
Subiectele abordate în cadrul Consiliului Naţional au fost legate de raportul de activitate al anului trecut, pregătirile pentru Şcoala de Vară şi Conferinţa Naţională, plus discuţii pe teme actuale generale ale ţării, precum educaţia din România, şi discuţii de ordin organizatoric.
Partea a doua a evenimentului a fost rezervată momentului de reconstituire istorică, asigurat de Asociaţia „Historia Renascita”, constând într-o prezentare de vestimentaţie şi armament specific unei categorii de mercenari balcanici din epoca fanariotă. Meritul pentru inserarea acestei secvenţe atractive în programul forumului ştiinţific îi aparţine conf.univ.dr. Claudiu Ion Neagoe, vicepreşedintele Filialei Muscel a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, „legătura” cu Cătălin Drăghici, preşedintele Asociaţiei „Historia Renascita”.
„În sinea mea sunt mulţumit că s-a construit astăzi, aici, ceva. Ceva care cred că ne va fi util în viitor, pentru binele istoriei. „Historia Renascita” nu degeaba se numeşte aşa. Cuvântul o spune, dar le trebuiau mentorii. Mentorii sunt de faţă, de vârste diferite. Să ne trăim istoria prezentă, dar să n-o uităm pe cea trecută şi prin dânşii avem posibilitatea să o şi vedem.”, a transmis, la finalul evenimentului, profesorul Ion Ioană, organizator, alături de Primăria Lereşti, graţie experienţei însemnând 46 de ani în Învăţământ, dintre care 20 de ani în actul de conducere.
Magda BĂNCESCU