Complexul de Servicii Comunitare pentru Copiii cu Dizabilități, din municipiul Câmpulung, situat pe strada Traian, nr.96A, este o instituție care se adresează direct copiilor cu deficiențe și încadrați în grad de handicap, cu vârste cuprinse între 3-18 ani. Aceasta se află în subordinea DGADPC Argeș și a Consiliului Județean Argeș și oferă servicii gratuite ca: kinetoterapie, fizioterapie, hidroterapie, ergoterapie, logopedie, activități educaționale și asistență și consiliere psihologică. Implicarea și empatia de care dau dovadă specialiștii centrului, care au înțeles cât de importantă este misiunea lor, este cunoscută în comunitate.
Dovadă stau numeroasele intenții de mulțumire, adresate acestora de către părinții sau aparținătorii copiilor care au beneficiat de serviciile oferite în sprijinul reabilitării copiilor lor. Toți copiii au dreptul fundamental la o viață cât mai normală cu putință, terapiile oferite în cadrul complexului nostru sunt structurate și pliate pe nevoile acestora, obligația morală și legală în sprijinul procesului de abilitare / reabilitare revenind specialiștilor centrului.
Prin joc, copiii se pot adapta, treptat, şi la lumea normală care, până nu demult, le părea străină. Reacţiile acestora, emoţiile lor arată că ei se implică total, îşi trăiesc din plin succesele, fac progrese, iar acesta este cel mai important lucru. Interacțiunea bazată pe valorizare facilitează misiunea terapeuților, în lucrul lor cu patologiile copiilor, astfel încât îi ajută pe aceștia să obțină colaborarea cu copiii în tratamentul de reabilitare, stabilindu-se astfel o relaţie afectivă cu aceştia. În acelaşi timp, specialiștii primesc de la ei informaţii pe care nu le-ar putea obţine prin metodele tradiţionale de reabilitare.
Atât copiii instituționalizați în Casa de Tip Familial, cât și cei care beneficiază de serviciile Centrului de Zi și Recuperare, au înregistrat progrese semnificative față de momentul când au fost admiși.
O componentă importantă a reușitei terapiilor este menținerea strânsei legături cu familia sau aparținătorii copiilor, în felul acesta obiectivele propuse de terapeuți având continuitate și în mediul familial. Totodată, rolul terapeuților nu constă doar în lucrul efectiv cu copilul, ci asigură consilierea părinților prin explicarea patologiei copiilor, prin oferirea de suport și înțelegere, explicații și sprijin pentru continuarea lucrului terapeutic și în cadrul familial.
De asemenea, terapeuții oferă o perspectivă realistă de percepere a modului de recuperare a dizabilităților copiilor, în raport cu capacitatea fizică și intelectuală a fiecăruia în parte. Atunci când procesul de recuperare se încheie sau copilul împlinește vârsta de 18 ani (care este vârsta limită până la care poate beneficia de serviciile centrului), rămân legăturile afective între beneficiari, familie și personalul de specialitate al complexului, instituindu-se o reală post monitorizare a situațiilor.
Drept mărturie iată câteva din opiniile părinților/aparținătorilor legali ai unora dintre foștii și prezenții beneficiari ai complexului nostru. Iată povestirea doamnei R.A., asistent maternal profesionist care, împreună cu copilul pe care îl avea la acea vreme în plasament, au fost printre primele persoane îndrumate pentru terapii și devenind printre primii clienți ai centrului nostru de-abia înființat.
Fetița de 4 ani, care atunci nu vorbea, diagnosticată cu o deficiență mintală severă, astăzi este o tânără soție, integrată socioprofesional, care, cu ajutorul muncii în echipă a terapeuților, susținerea și implicarea AMP, a reușit să surmonteze toate vicisitudinile unui asemenea diagnostic. Astăzi, a devenit o tânără care are performanța absolvirii liceului obținând diploma de bacalaureat, integrată socio-profesional și cu un vis devenit realitate: acela de a avea carnet de conducere și de a șofa.
Având în vedere această reușită, doamna R.A. și-a dorit continuarea colaborării cu colectivul nostru și pentru următorul copil luat în plasament S.A. de 4 ani, diagnosticat cu: tulburări de limbaj și tulburări de spectru autist, acesta din urmă continuând terapiile la centrul nostru, având o evoluție pozitivă cu mari șanse de integrare și cu rezultate deosebite la școala de masă.
O altă opinie care ne onorează este chiar mărturia beneficiarei P.I., în vârstă de 20 de ani, în prezent elevă în clasa a XI-a la Liceul Tehnologic ARO Câmpulung, care, chiar ieșită din sistem, păstrează o legătură plină de afectivitate cu colectivul terapeuților, vizitându-i adesea, mulțumindu-le mereu pentru ajutorul primit, fără de care consideră că nu ar fi ajuns aici. Nu de puține ori, evocă amintirile legate de intrarea în centru, când era o fetiță cu reale probleme de adaptare, care nu se putea exprima, și cu probleme ortostatice și anxietate socială. În desele ei vizite, ne-a adus la cunoștință și reușita examenului de permis de conducere și ne încântă cu prezentarea planurilor ei de viitor: terminarea studiilor liceale și frecventarea unei facultăți de asistență socială.
Bunăoară și din categoria copiilor instituționalizați, B.C., care a fost admisă în Casa de Tip Familial din cadrul CSCCD Câmpulung în februarie 2020. La momentul acela, beneficiara era diagnosticată cu: „întârziere mintală severă, elemente de autism, tulburare specifică de dezvoltare a limbajului expresiv”. B.C., la început, era reținută, nu comunica, avea momente când prefera să stea singură, nu participa la activitățile desfășurate în cadrul centrului, mâncarea servită era administrată pasat.
Personalul centrului, însă, a dat dovadă de implicare, de empatie față de nevoile minorei, care, într-o mare măsură, erau de natură afectivă. Astfel, ușor, ușor, B.C. a fost învățată să înlocuiască hrana pasată cu cea solidă, a început să își exprime dorințele / necesitățile gestual, iar atunci când ea s-a simțit în siguranță, a și verbalizat (destul de timid, dar era un progres deloc neglijabil).
În prezent, B.C. își exprimă verbal (cu unele incoerențe) necesitățile / dorințele (mai are, însă, mici rețineri), a dezvoltat atașament securizant față de personalul CTF și terapeuți (care îi acordă sprijin, suport moral și afectiv, este sociabilă, îi place să asculte muzică, participă, atât cât poate ea și îi permit dizabilitățile cu care se confruntă, la activitățile desfășurate, merge în mici excursii organizate, alături de ceilalți copii (a căror dizabilitate le permite deplasări scurte).
Din punct de vedere kinetic, o altă opinie și un caz cu evoluție favorabilă este al unei beneficiare, A.I., care este diagnosticată cu „hipotonie severă” şi care, la începutul kinetoterapiei, nu putea să meargă, dar, într-un timp relativ scurt, a început să facă progrese notabile.
De asemenea, printre foarte multe cazuri cu evoluție foarte bună se numără și cazul fetiței D.A., care are o întârziere în dezvoltarea motorie, la admitere, nu se putea ridica fără susținere, dar, după câteva ședințe, minora a început să facă singură câțiva pași, să se ridice, să meargă, susținându-se de lucruri. Cităm din spusele mamei fetiței: „Într-un an, copilul meu are o nouă viață!”
Cazuistica ar putea continua cu multe exemple, în toate domeniile de activitate din acest complex, fapt pentru care recomandăm cu încredere părinților / aparținătorilor legali ai copiilor cu dizabilități să apeleze la serviciile noastre, diversificate și gratuite în abilitatrea / reabilitarea copiilor aflați în situații similare.