0.7 C
Campulung Muscel
03/12/2022

Căminul Cultural proiectat de arhitectă, comparat cu un saivan în centrul Rucărului

Consilierii locali: „Nu putem să facem un grajd în centrul comunei!”

Aleşii umblaţi pe litoralul grecesc insistă că au recunoscut în lucrarea prezentată de arhitecta invitată de primarul Ionel Dulamă la prima şedinţă a anului stilul elen şi, bineînţeles, nu le-a convenit. Orgoliul de rucăreni i-a revoltat că proiectanta a neglijat specificul zonei, pe care ei l-ar fi dorit replicat în cazul viitorului Cămin Cultural. Aspectul construcţiei propus de specialista care susţine că traversează Rucărul o dată pe lună, mergând de la Piteşti la Braşov, de unde este de loc, i-a nemulţumit profund. Drept urmare, i-au întors schiţele, cu cerinţa de a le reface. Treaba ei cum face interiorul! Pe ei îi interesa exteriorul, care musai să facă lumea să întoarcă capul! Pretenţiile muscelenilor de la margine de Muscel au sunat aşa: să semene cu Casa Băjan, să aibă acoperiş în patru ape, să li se prezinte cel puţin două variante de faţade, să fie tradiţionale, să fie şi futuriste şi, la final, arhitecta să nu se aştepte ca ei să aleagă vreuna dacă nu le place!

Proiectul, prezentat pe laptop

Doamna care a lucrat proiectul viitorului Cămin Cultural nu va avea trai uşor cu colaboratorii de la Rucăr, cărora nu le-a plăcut nimic din ce-au vizionat. Cât au putut viziona, căci echipa de proiectare a venit la şedinţa din 11 ianuarie 2022 dotată cu un laptop, pe al cărui monitor nu s-a văzut mare lucru. Când i s-a reproşat lipsa unui videoproiector, arhitecta a replicat: „Nu plecăm cu aşa ceva de la birou. N-am ştiut că nu găsim aici. Deşi venim, în această seară, de la Piteşti, la origine sunt din Braşov. Traversez munţii lunar. Nu pot să vorbesc despre o arhitectură specială în zona Rucărului, pentru că am puţine clădiri spectaculoase sau vechi în zonă şi în imediata apropiere a ceea ce facem noi.”
Apoi musafira şi-a prezentat lucrarea prevăzută cu un spaţiu polivalent, pentru conferinţe, expoziţii, activităţi care au nevoie de o sală mare. Cea proiectată de ea are aproape 450 mp. N-a trecut de demisol către parter, întrucât Viorel Ţâru a întrerupt chinul arhitectei care manevra laptopul dintr-o rână, ca să nu mascheze monitorul. „Arhitectura, din ce am văzut acolo, este una grecească, nu una tradiţională din Rucăr. Nu cred că vreo clădire din Rucăr se aseamănă cu aceasta.”, a criticat consilierul PSD, nemulţumit de puţinul vizionat. „Nu trebuie să semene cu altă clădire.”, l-a contrazis arhitecta. „Va trebui să semene – n-a cedat la ideea lui Ţâru -, pentru că noi trebuie să ducem tradiţia mai departe. Să fie o clădire cu aspect rucărean tradiţional.”

Cel mai mare cusur al proiectului propus de arhitectă: nu întoarce lumea capul!

Până la vizionarea următoare, gazdele s-au pus de acord că interiorul este ce trebuie. „Problema este la faţa principală, a intervenit viceprimarul Ion Pârnuţă. Eu v-aş sfătui să mergem la Casa Băjan şi s-o luăm ca model. Când am discutat cu domnul Moise, am zis: când trece cineva prin Rucăr, să întoarcă capul. Am specificat asta de nu ştiu câte ori. În interior nu avem ce să facem, că trebuie să ne adaptăm interiorului pe care îl avem. Trebuie să ne pliem pe structura de rezistenţă existentă. Nu putem să mutăm stâlpii cum vrem noi. Şi eu cred că este destul de bine interiorul. Dar faţa principală nu impresionează pe nimeni cu nimic. Chiar dacă dumneavoastră treceţi la Braşov, poate vă impresionează, ştiind că aţi lucrat la el. Dorinţa mea este să fie ceva reprezentativ cum este Casa Băjan. La Casa Băjan toată lumea întoarce capul. Putem să-i dăm o faţă la faţadă, încât peste zece ani, când eu n-o să mai fiu sau o să mai fiu, copiii noştri să întoarcă capul. Când cerem ceva, cerem ce putem realiza, că nu putem să facem navă cosmică.”
Fiind vorba despre o fundaţie şi un demisol existente, administraţia de la Rucăr nu s-a putut adresa CNI, care impunea un model de construcţie şi cu asta basta! Arhitecta s-a manifestat reticentă că poate fi făcut un Cămin Cultural să semene cu o locuinţă. „Dar nici nu vreau să fie un hangar!”, a sărit Pârnuţă. „Un saivan!”, au murmurat colegii. „Nu putem să facem un hambar, nu putem să facem un grajd în centrul comunei Rucăr, pentru că cetăţenii din Rucăr ne caracterizează pe noi, consilierii, ca fiind nişte oameni care nu reprezentăm comunitatea. Ne ceartă foarte mult. Degeaba ne prezentaţi interiorul, căci faţada trebuie să ne reprezinte. Nu e nicio grabă să ne prezentaţi în viitorul apropiat altă faţadă sau mai multe faţade. Este o clădire din Grecia. Uitaţi-vă în Grecia dacă nu este aceeaşi clădire!”, o ţinea una şi bună Viorel Ţâru. „Nu are nicio treabă cu arhitectura grecească.”, şi-a apărat proiectul musafira.

O bucurie să lucrezi pentru rucăreni: să fie tradiţional, dar să fie şi futurist, că şi futuristul întoarce capul

Gabriela Gheorghe, mai apropiată de adevăr decât restul care dădeau ca termen de comparaţie Casa Băjan, a sugerat o apropiere de aspectul fostului edificiu de cultură al comunei. „Fostul cămin chiar avea o arhitectură pliată zonei. Era chiar frumos, avea acoperiş în patru ape.”, a precizat aceasta. În caz că sugestiile nu erau suficiente, a apărut una în contradicţie cu celelalte care pledau pentru clasic. „Doamna arhitect, credeţi că futurist, dacă se poate spune aşa, s-ar încadra în plan aici, la noi? Putem să gândim şi spre viitor. Ceva diferit de ceea ce este în Rucăr. Haideţi să vedem dacă doamna arhitect poate să ne ofere, cum spuneţi, ceva tradiţional, dar şi dacă merge ceva futurist. Ceva care să atragă privirea. Nu putem să stăm numai în trecut.”, a dat „puţină” varietate discuţiei liberalul Mihai Nistor.
Arhitecta şi-a justificat astfel propunerea de faţadă: „Este una aproximativ neutră, am preluat lemnul, piatra şi albul pe care le regăsesc în arhitectura românească în general şi în zona montană. Nu am vrut să preiau elemente de neo-românesc sau de stil brâncovenesc, pentru că eu consider că trebuie să şi evoluăm. Nu putem, dacă este teatru, cămin sau Primărie, să-mi fac cerdacul de la casa bătrânească. Pot să fac şi aşa ceva şi să aduc aminte de arhitectura românească şi de faptul că sunt la munte, fără a avea neapărat acel element al unei case de neo-românesc sau brâncovenesc. Dacă doriţi să veniţi în zona respectivă cu aspectul exterior, să facem amintire la trecut, o facem. Îmi este un pic mai complicat, în condiţiile în care eu am o sală de spectacol al cărei acoperiş se sprijină doar pe pereţii laterali, nu pot să am un stâlp intermediar, pe această sală eu să vin cu o acoperire în patru ape. La acoperirea în patru ape îmi trebuie susţinere. Am gândit-o simplu, într-o grindă metalică, acoperită în două ape, care să-mi preia şi să-mi descarce pe pereţii laterali sala de spectacol, pentru că eu am un demisol existent.”
Atât le-a trebuit rucărenilor să audă! Că nu se poate! Vociferările cu trimitere la tehnologiile moderne, cu ajutorul cărora se construiesc acoperişuri în stil vechi, au făcut-o pe arhitectă să bată în retragere. „Se poate face în patru ape, dar îmi complic un pic existenţa.”, a recunoscut aceasta „convinsă” de Ţâru că-l poate face cum vor ei. Că ei plătesc şi nu puţin!

După Ghica, sunt suficiente două-trei modele de faţadă. Poate chiar trei-patru

După un pic de tensiune în schimbul de replici dintre Ţâru şi arhitecta cătrănită că o învaţă meserie consilierii de la Rucăr, a făcut pace mediatorul Dumitru Ghica. „Vreau să luaţi act că noi nu v-am invitat aici – v-au invitat domnul primar şi domnul viceprimar -, ca să vă muştruluim. Mă bucur că rămâne atmosfera plăcută şi disponibilă unui dialog pertinent care să ducă la progres. Rugămintea mea este de a încerca să veniţi, înainte de a da o decizie finală asupra acestui proiect, cu două-trei modele de faţadă. Nu strică să ni le prezentaţi, n-ar fi o obligaţie din partea dumneavoastră, dar ar fi un consens cu noi. Indiferent că alegerea unui exemplar din cele trei-patru, pe care o să ni le prezentaţi, că este a subsemnatului, că este a domnului de acolo sau de nu ştiu unde sau din altă parte, acela va rămâne, când vom ajunge la consens, ca să-l executaţi dumneavoastră. Eu ştiu că vă ia puţin timp. Nu v-aş incrimina şi nu v-aş sancţiona în sensul de dialog că aţi venit cu un model de Cămin Cultural care există în zona montană în nu ştiu ce parte a ţării. Dacă ne place… dacă nu măsluim ca la lucrările ştiinţifice, să plagiem, ca să afectăm imaginea altor comunităţi… Ne place să facem şi noi o lucrare pertinentă pentru comuna Rucăr, cu aspect care să rămână în urma noastră şi să fie respectat, iar dumneavoastră să fiţi mulţumiţi de munca dumneavoastră şi noi de decizia noastră.”, a cuvântat Titi Ghica.

Şi dacă se face referendum la Rucăr, nu va fi aleasă o faţadă a Căminului Cultural pe placul majorităţii

Părţile au convenit ca, pe 20 ianuarie 2022, să fie convocată o şedinţă extraordinară special pentru reluarea prezentării pe un videoproiector pe care primarul Ionel Dulamă s-a angajat să-l asigure. Iniţial, doamna s-a arătat reticentă că va fi gata până pe 20-21 ianuarie, dar nici pe 31 ianuarie nu i-a convenit, deoarece în acest interval era plecată din ţară. Indiferent că era pe 21 sau pe 31, le arăta acelaşi lucru. „În săptămâna asta lipsesc, nu desenez, schiez.”, a anunţat arhitecta care a acceptat maximum două variante. Exclus inspirate din Casa Băjan! „Nu pot să fac aşa ceva în secolul 22!”, s-a împotrivit profesionista, încurcând secolele, după ce i s-a arătat pe telefon imobilul.
Ghica a căutat s-o destindă, glumind că s-ar putea să nu mai fie nevoie de niciun proiect prin mutarea Căminului Cultural într-o casă cu faţada pe placul colegilor. N-a durat mult veselia, căci Ţâru a invocat posibilitatea ca nici celelalte două variante să nu le placă. „Dacă ar fi să facem un referendum, probabil că nu vom ajunge la niciun rezultat.”, a concluzionat primarul Ionel Dulamă. De fapt, concluzia şi-ar fi dorit s-o pună Ion Pârnuţă, ca temă pentru arhitectă. Ca să ştie ce lucrează. „Tradiţional pentru secolul 21!”, a comandat vicele. „Dacă o facem pentru secolul 22 ce are?”, a ripostat Nistor, adeptul futurismului.
Noroc cu pârtia de schi din străinătate, pe care îşi va calma nervii arhitecta, după cea de-a doua întrevedere cu clienţii de la Rucăr, care vor o faţadă cu de toate!
Magda BĂNCESCU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!