Recursul primăriţei Elena Lasconi, formulat în numele municipalităţii, a fost respins de Curtea de Apel Piteşti
Pe 16 decembrie 2021, Curtea de Apel Piteşti a respins recursul înaintat de U.A.T. Municipiul Câmpulung, reprezentat de primarul Elena Lasconi, în procesul deschis Curţii de Conturi a României. Instituţia de control, care a găsit nereguli, la una dintre inspecţiile efectuate în mandatul lui Liviu Ţâroiu, a câştigat, astfel, şi la Tribunalul Argeş, şi la Curtea de Apel. Diferendul dintre municipalitate şi Curtea de Conturi s-a iscat după ce auditorii au depistat, în timpul controlului din 2019, că trei angajaţi au încasat drepturi salariale, în perioada ianuarie 2018 – august 2019, care le-au crescut veniturile obţinute de la Primăria Câmpulung peste limita legală. Secretarul Ramona Simion şi directorul economic Violeta Iarca au câştigat mai bine decât primarul Liviu Ţâroiu, cumulând sporurile primite din proiectul cu nevoiaşii cu salariile, voucherele de vacanţă, indemnizaţiile de hrană şi indemnizaţiile oferite pentru a face parte din comisiile de concurs. Iar Cătălin Bădiţa, şeful Direcţiei Sociale, şi el beneficiar de spor ca urmare a eforturilor depuse pentru a schimba viitorul sărmanilor din municipiu, l-a depăşit, salarial vorbind, pe viceprimarul Mărgărin Blidaru. Curtea de Conturi a impus conducerii Primăriei să recupereze de la cei trei peste 200.000 de lei, ceea ce înseamnă în jur de 70.000 de lei de „căciulă”.
Plata nelegală, în cazul secretarului Ramona Simion şi directorului economic Violeta Iarca, s-a ridicat la 136.697 lei, iar în cazul lui Bădiţa, la 71.311 lei
Verdictul Camerei de Conturi Argeş, la capătul verificărilor întreprinse între 4 septembrie 2019 – 15 octombrie 2019, a scos la iveală o situaţie cel puţin imorală, care s-a dovedit şi nelegală, privind lefurile încasate de Iarca, Simion şi Bădiţa. În cazul celor două şefe ale lui Liviu Ţâroiu, plata nelegală efectuată de Primăria Câmpulung, din ianuarie 2018, până în august 2019, a fost de 136.697 lei. Cele două funcţionare publice au încasat drepturi salariale, conform auditorilor, peste nivelul maxim prevăzut de reglementările legale. Timp de 20 de luni, venitul salariat brut lunar al secretarului Ramona Simion şi al directoarei economice Violeta Iarca a conţinut suplimentar majorări pentru activitatea prestată în cadrul proiectului „Schimbă-ţi viitorul”, finanţat cu fonduri europene, vouchere de vacanţă, indemnizaţie de comisie de concurs şi indemnizaţie de hrană. Toate aceste beneficii, cumulate cu leafa aferentă funcţiei de bază, de secretar al municipiului, respectiv director executiv al Direcţiei Economice, au depăşit nivelul maxim admis de reglementările aplicabile în vigoare. Maximul la care se raportează legea este valoarea indemnizaţiei pentru funcţia de primar.
Este vorba despre salariul pe care Liviu Ţâroiu îl încasa fără stimulentul de 15% aplicat salariului de bază de 13.520 lei, cât avea în 2019. Fostul primar a beneficiat şi el de spor din proiectul cu săracii Câmpulungului, dar într-un procent mai mic faţă de colegele Simion şi Iarca, pricopsite cu 50% la salariu. Pe atunci, secretarul Ramona Simion avea un salariu de bază de 10.260 lei, iar directorul economic, 10.070 lei. Tot 10.070 lei încasa şi directorul Direcţiei Sociale, Cătălin Bădiţa.
71.311 lei este cuantumul plăţii nelegale, în acelaşi interval, ianuarie 2018 – august 2019, în cazul şefului Direcţiei de Asistenţă Socială Câmpulung. Cătălin Bădiţa, tot funcţionar public, a câştigat şi el peste nivelul maxim acceptat de lege, în cazul său raportarea făcându-se la salariul viceprimarului Mărgărin Blidaru. Chenzina fostului viceprimar a fost depăşită tot prin cumulare a veniturilor enumerate în cazul colegelor sale, cărora li s-a aplicat sporul din proiectul european.
Pierzând şi la Curtea de Apel, Primăria îi va pune pe cei trei să dea banii înapoi
Sumei plătite de Primărie directorului Iarca şi secretarului Simion – cei 136.697 lei – i se aplică majorări de întârziere de 7.047 lei, calculate până la data de 30 septembrie 2019. Astfel, prejudiciul adus bugetului local ajunge la 143.744 lei. Din acest total, Primăria a fost obligată de Curtea de Conturi să recupereze 138.885 lei. Diferenţa de 4.372 lei, la care se adaugă 487 lei, majorări de întârziere, face obiectul prevederilor articolului 2, alineatele 1 şi 3 din Legea nr.78 din 28 martie 2018, privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială. Aşadar, aceşti bani nu le vor fi imputaţi celor două.
Suma pe care acestea trebuie s-o dea înapoi este compusă din 75.668 lei, drepturi salariale nete, 53.745 lei, contribuţii ale salariatului (CAS, CASS şi impozit), 2.912 lei, contribuţii ale angajatorului (contribuţie asiguratorie de muncă – 2,25%) şi 6.560 lei, majorări de întârziere calculate până la 30 septembrie 2019.
Prin plata făcută în favoarea lui Cătălin Bădiţa, bugetul local a fost prejudiciat cu 75.402 lei, din care 71.311 lei, plăţile nelegale, inclusiv contribuţiile sociale obligatorii, peste plafonul maxim legal, şi 4.091 lei majorări de întârziere. Bădiţa este exonerat de 4.372 lei, la care se adaugă 487 lei, majorări de întârziere. Prejudiciul impus Primăriei a-l recupera de la acesta este de 70.543 lei, compus din 38.257 lei, drepturi salariale nete, 28.682 lei, contribuţii ale salariatului (CAS, CASS şi impozit) şi contribuţii ale angajatorului (contribuţie asiguratorie de muncă – 2,25%) şi 3.604 lei, majorări de întârziere calculate până la 30 septembrie 2019.
Concluzionând, primăriţa Elena Lasconi, care a moştenit speţa de la Liviu Ţâroiu, este obligată de Curtea de Conturi să aplice măsurile de obligare a celor trei să restituie 209.428 lei dintr-un total de 219.146 lei, suma cu care a fost prejudiciat bugetul Câmpulungului.
În apărarea celor trei, Primăria a încercat, fără succes, să obţină, pe calea instanţei, anularea deciziilor Curţii de Conturi, însă a pierdut şi la Tribunal, pe 23 aprilie 2021, şi la Curtea de Apel, pe 16 decembrie 2021.
Magda BĂNCESCU