Cele două cinematografe ale Câmpulungului, aflate în funcţiune în primele decenii după anul 1900, au funcţionat în vecinătatea Grădinii Publice şi se încadrau în atmosfera boemă întreţinută de spectacolele Teatrului Naţional pe care le găzduiau. Asta pe lângă proiecţiile de filme cu care se delectau orăşenii şi musafirii lor sosiţi în vilegiatură. Prezenţa atâtor străini de oraş, vara în special, a încurajat patronii din târg să deschidă restaurante, hoteluri, cofetării, berării. Pentru a binedispune lumea bună de la Bucureşti şi nu numai, au fost înfiinţate şi două săli de cinema. Asta se întâmpla înainte de Primul Război Mondial.
Viaţa mondenă a orăşelului alimenta gazetele timpului, în care Câmpulungul era o prezenţă constantă. „Distracţiile nu lipsesc în timpul sezonului. În fiecare seară, muzica militară cântă în Grădina Publică, pe când tarafurile de lăutari delectează publicul prin diferite localuri de consumaţiune. Pe de altă parte, au loc reprezentanţii serale date de Cinematograful „Culea” şi de Cinema „Splendid” din grădina berăriei N. Dâmboviceanu.”, scria ziarul „Dimineaţa”, în anul 1913.
Ambele cinematografe, „Splendid” şi „Capitol”, îi aparţineau lui Ion Jinga, după cum aflăm dintr-o ştire din 1932, potrivit căreia licitaţia pentru concesionarea afişajului stradal a fost câştigată de acesta.
- „Capitol”, care nu avea asigurate nici sala, nici aparatura, ar mai fi funcţionat încă doi ani după incendiu
Potrivit unui studiu al profesorului şi istoricului de artă Carmen Oprescu, Cinematograful „Capitol” a purtat şi denumirea „Modern” şi a fost desfiinţat în anul 1936, „pentru că nu mai corespundea condiţiilor de securitate şi salubritate regulamentare”. Cu doi ani înainte de închidere, a suferit pagube, ca urmare a unui incident produs în timpul unei proiecţii de film.
Despre incendiul de la Cinematograful „Capitol” din Câmpulung a relatat ziarul „Dimineaţa”, în ediţia din 11 august 1934. „La Cinematograful „Capitol”, situat în Grădina Publică, s-a produs, în cursul zilei de ieri, un incendiu. Datorită prezenţei de spirit a comisarului Vişan, care, în momentul în care s-a dat alarma, se afla în sala cinematografului, s-a evitat panica ce ar fi putut fi fatală spectatorilor. Sala a fost evacuată într-o ordine perfectă.
Incendiul s-a produs în felul următor: operatorul derula un film proiectat, ţinându-l cu o calotă de pâslă. Prin frecarea filmului cu pâsla, celuloidul s-a aprins şi a luat foc. Încercările operatorului de a localiza incendiul au fost zadarnice. Focul s-a propagat şi la filmul din aparat. Băiatul de serviciu, zăpăcit de flăcări, a fugit din cabină, închizând pe operator înăuntru. Acesta, ameţit de fumul produs de arderea celuloidului, a reuşit, totuşi, să sară afară pe o fereastră de la o înălţime de circa trei metri. Din fericire, s-a ales numai cu contuziuni uşoare.
Domnul plutonier major Nicolau, fostul comandant al pompierilor, văzând că focul ia proporţii, s-a suit în podul clădirii, încercând să izoleze firele electrice, pentru ca nu cumva să se producă un scurtcircuit. Între timp, au sosit şi pompierii sub comanda plutonierului Ardelean care, după o muncă intensă, au reuşit să localizeze incendiul. Au ars întreaga cabină de proiecţie, precum şi filmul care rula atunci.
Pagubele se cifrează la circa 200 mii de lei, în afară de film. Nici sala şi nici aparatele nu au fost asigurate. Autorităţile au deschis o anchetă, interogând pe băiatul de serviciu şi pe operator.
Panica era să aibă urmări tragice la Cinematograful „Splendid”, unde un elev de liceu, intrând să-şi caute părinţii, a strigat în gura mare: arde cinematograful! Numai datorită prezenţei de spirit a câtorva spectatori nu s-a produs o nenorocire.”
- Hotelul Culea, aflat pe locul actualei clădiri „Munca Colectivă”, avea restaurant, terasă, sală de spectacole şi cinematograf, dispărute într-un incendiu
Tot ca urmare a unui incendiu şi-a închis activitatea Cinematograful „Splendid”. „Construit de N. Dâmboviceanu, dar exploatat din 1929, până după 1938, de Ion C. Jinga. Acesta şi-a construit ulterior propriul cinematograf, cu grădină de vară, proiectat în anii 1938-1940 de arhitectul Dimitrie Ionescu Berechet, probabil, pe locul rămas după incendiul care a distrul Hotelul Apostol Culea.”, scria profesorul Carmen Oprescu.
Hotelul Apostol Culea, care a existat pe amplasamentul actualei clădirii a Cooperativei „Munca Colectivă”, avea restaurant, terasă, sală de spectacole şi cinematograf, dispărute într-un incendiu.
Cinematograful „Splendid” avea 355 de locuri, balcon din lemn, scenă de 8 metri lăţime, 6 metri adâncime şi 4,4 m înălţime şi o cabină. Memorialistul Dumitru Baciu scria că grădina de vară a Restaurantului „Piatra Craiului” a fost amenajată pe locul fostului Cinema „Splendid”.
- Când a fost distrus Cinematograful „Splendid”, era începută construcţia clădirii „Muscelului” de mai târziu
„Un foc puternic a mistuit complet Cinematograful „Splendid” din Câmpulung” titra „Timpul Bukarest” pe 31 ianuarie 1941. Iată relatarea de acum 84 de ani.
„Câmpulung Muscel. În noaptea de 28 ianuarie a.c., la orele 1 şi 20 minute, un puternic incendiu a izbucnit la clădirea Cinematografului „Splendid”, din oraşul nostru, proprietatea domnului N. Dâmboviceanu şi închiriat domnului Ion Jinga. Imediat au fost anunţaţi pompierii oraşului care, sub comanda plutonierului N. Ardeleanu, au sosit în câteva minute. Opera de localizare şi stingere a incendiului a durat opt ore, date fiind proporţiile focului, cât şi faptul că în vecinătate se găseau clădiri, la care focul ar fi putut trece uşor.
La stingere au participat şi pompierii din Piteşti, care au sosit în 55 minute de la anunţare. Graţie priceperii cu care au lucrat pompierii, incendiul a fost localizat. Au ars complet clădirea cinematografului, patru locuinţe (dependinţe), mobilierul, decorurile, precum şi costumele ansamblului de la Teatrul Naţional, care urma să joace în seara zilei de 28 ianuarie. Au fost salvate aparatele de cinematografiat.
La faţa locului au sosit domnii: Aurel Marinescu, prim procuror al Tribunalului Muscel, maior Fianu, şeful Poliţiei, şi comisar Dobrescu. Din primele cercetări întreprinse rezultă că focul a izbucnit în dreptul scenei, din cauze care încă nu se cunosc.
Clădirea era asigurată pentru suma de 450.000 lei. Au fost păgubiţi: N. Dâmboviceanu, proprietarul clădirii, cu suma de circa un milion şi jumătate lei; Ion Jinga, proprietarul cinematografului, cu circa 150.000 lei, şi ansamblul Teatrului Naţional, cu circa 200.000 lei.
Prin arderea Cinematografului „Splendid”, oraşul nostru pierde unica sală de spectacole în funcţiune. Pentru a nu lipsi publicul de reprezentaţiile artistice şi culturale, ar fi de dorit ca instituţiile de credit şi persoanele care dispun de capital să dea tot sprijinul domnului Ion Jinga pentru terminarea localului ce s-a început şi pe care, din lipsă de fonduri, nu-l poate termina.”, consemna gazeta citată.
Sala găzduia, pe lângă proiecţii de filme, spectacole susţinute de artiştii Teatrului Naţional şi nu numai. Piesele de succes de peste an ajungeau şi la Câmpulung, aflat pe itinerarul turneelor de teatru. Aici aveau loc întruniri politice, congrese medicale, conferinţe şi mai toate adunările cu public numeros. Unul dintre evenimentele notabile găzduite de sala Cinematografului „Splendid” a fost „şezătoarea religioasă” din septembrie 1938, cu participarea ciobanului profet Petrache Lupu.