-3.2 C
Campulung Muscel
17/01/2022

ADEVĂRUL CREŞTIN (continuare din numărul trecut)

5.Despre rugăciune
Câteva sfaturi privind întâlnirea cu Dumnezeu
Umblă în lumină şi foloseşte clipă de clipă sângele sfânt al stropirii! Urmăreşte pacea şi sfinţirea faţă de oricine! Caută să fii un exemplu pentru toţi oamenii, printr-o umblare curată şi plăcută lui Dumnezeu. Toate cuvintele pe care le spui şi toate faptele pe care le faci, totul să se desfăşoare sub ochii Lui. Să-ţi placă sărăcia, ai răbdare în suferinţe, fii liniştit şi împăcat în Dumnezeul tău! În felul acesta, vei învinge toate piedicile şi-L vei găsi pe Dumnezeu, însă, înainte de toate, ridică-ţi inima în rugăciune fierbinte către Dumnezeu! Cere-I ajutorul şi harul Lui! Spune-I că eşti sărac, recunoaşte-ţi defectele şi greşelile, vino cu toată îndrăzneala înaintea tronului Său! Cu cât te vei arăta mai deschis şi mai slobod în prezenţa Lui, cu atât ţi Se va descoperi şi El şi-ţi va arăta mai multă încredere. Fii un împlinitor al Cuvântului! Gândeşte-te la Sânta Scriptură în ceasurile liniştite şi încrede-te în făgăduinţele pe care ţi le-a dat Tatăl tău! Împlineşte tot ce te învaţă Cuvântul Domnului şi vei pătrunde în intimitatea lui Dumnezeu. Să nu-ţi fie frică şi nu fi neîncrezător! Aruncă tot ce te împiedică să pătrunzi în prezenţa nemijlocită a Domnului! Domnul însuşi să te binecuvânteze şi să te facă o binecuvântare pentru alţii!
Viaţa de rugăciune
„Rugaţi-vă neîncetat” (1 Tesaloniceni 5.17). Nu e destul să te retragi în singurătate, trebuie să te întâlneşti cu Dumnezeu. Fără Dumnezeu, singurătatea îţi va fi un chin pentru suflet.
Ca să intri în legătură cu Dumnezeu, trebuie să înveţi a te ruga. Dacă ai fugit de zarva lumii şi ai renunţat la tendinţa de a idolatriza creatura, nu vei avea pace şi odihnă până când nu vei satisface şi cea mai adâncă dorinţă a sufletului tău şi cea mai mare nevoie a lui, unindu-te cu Dumnezeu. Mijlocul ideal de a ne uni cu Dumnezeu, pe lângă citirea atentă a Sfintei Scripturi, este rugăciunea. Dar mai întâi, trebuie să învăţăm care este adevărata rugăciune. „Doamne, învaţă-ne să ne rugăm!” Aceasta a fost cererea apostolilor. Aceasta să fie şi cererea ta. Toţi cei care se fac ucenici ai înţelepciunii veşnice, trebuie ca, în linişte sfântă, să înveţe să se roage. Un om a cărui viaţă a devenit o rugăciune nu poate trăi fără rugăciune, aşa cum nu poate trăi peştele fără apă. În studiul acesta, vrem să cercetăm:
1.Diferite feluri de rugăciune.
2.Cum putem ajunge la o viaţă de rugăciune.
3.Cum se păstrează ritmul unei vieţi de rugăciune.
4.Cine întreţine o viaţă de rugăciune.
1.Diferite feluri de rugăciune
a)Mă voi referi, în primul rând, la rugăciunea necurmată. Aceasta nu-i altceva decât o dorinţă sfântă, întemeiată pe iubirea lui Dumnezeu faţă de noi, de a face toate lucrurile împreună cu El şi spre slava Lui. Această plăcută înclinaţie de a trăi în prezenţa lui Dumnezeu ne face să tindem a ne ruga neîncetat, în orice loc şi în orice situaţie ne-am găsi. Rezultatul este o mare linişte lăuntrică. Acum eşti una cu voia Lui şi te supui întotdeauna cârmuirii şi disciplinei Lui. Asculţi fără împotrivire şi faci totul fără cârtire. Cu toate că rugăciunea de acest fel poate şi trebuie să-şi găsească loc în viaţa de toate zilele, în relaţiile cu oamenii, totuşi trebuie să avem un timp de linişte şi singurătate pentru odihnă şi înviorare în Dumnezeu. Numai aşa ajungem la rugăciunea necurmată. Dacă cineva nu învaţă să se roage în felul acesta, rugăciunea lui nu foloseşte la nimic, pentru viaţa sa duhovnicească.
b)Mă voi opri acum la rugăciunea cu gura, rugăciunea exprimată în cuvinte. Aceasta ia naştere din cealaltă, căci este pregătită prin rugăciunea tainică a inimii. Sufletul uneşte aceste două feluri de rugăciune. Când se roagă cu gura şi vorbeşte lui Dumnezeu prin cuvinte, credinciosul caută ca nici inima să nu se depărteze din prezenţa lui Dumnezeu. Prin iubire, rămâne unit cu Dumnezeu, şi când El pune un îndemn pe inimă, gândurile şi toate mişcările sufletului se îndreaptă spre Dumnezeu fără cuvinte, astfel că devine posibil ca, renunţând la vorbe, să continue să se roage cu inima. Apoi, când lucrarea dumnezeiască în inimă încetează, el poate să-şi reia rugăciunea cu gura.
c)În felul acesta, sufletul se pregăteşte pentru al treilea fel de rugăciune, rugăciunea lăuntrică a inimii sau contemplarea Divinităţii. Prin dragostea şi dorul său, credinciosul se ridică deasupra lui însuşi prin contemplarea iubirii şi Persoanei lui Dumnezeu. El ajunge să cunoască adevărul, gustă laptele prieteniei cu Dumnezeu, intră în dragostea Mijlocitorului său Care a fost răstignit şi a înviat: Domnul Isus Hristos. Prin rugăciunea aceasta, el se face una cu Dumnezeu şi ajunge la desăvârşire.
(continuare în numărul viitor)
Publicat din cartea „Religie sau credinţă?”,
de Nicolae Tonoiu.
Adunarea Creştină Betel Câmpulung, strada Matei Drăghiceanu, nr. 3. Telefon contact: 0745.021.424

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!