Aseară, s-a consumat a doua încercare de aprobare a taxelor şi impozitelor pe care le vom plăti de la anul, în privinţa căreia voi presupune că a fost reuşită. Ediţia tipărită este transmisă tipografiei înaintea orei de debut a şedinţei de Consiliu, de aceea nu avem certitudinea votului. Însă n-avea rost ca subiectul să reapară pe ordinea de zi dacă puterea şi opoziţia n-ar fi ajuns la un consens asupra nivelurilor valabile în 2022.
La o înţelegere se ajunsese, încă de la precedenta discuţie, de la sfârşitul lunii octombrie, asupra supraimpozitării de care proprietarii imobilelor neîngrijite nu vor mai scăpa la anul, după cum asigură autorităţile. Legea fiscală le permite autorităţilor, de mai mult timp, să-i taxeze cu până la 500%, dar, în municipiul nostru, din 2015, de când se tot votează în Consiliu, aceste impozite crescute, cu rol de „sperietoare”, aleşii s-au ferit de pragul maxim. În mandatul lui Liviu Ţâroiu se pusese la punct o procedură evitată până la el, din raţiuni electorale, evident, pe care nici primarul PSD, din aceleaşi motive, n-a avut curaj s-o aplice. Nu puteai să sari pe cetăţean cu un impozit de 200%, 300% sau maximul de 500%, înainte să ai un inventar al tuturor caselor, grădinilor şi curţilor neîngrijite, mai cu seamă a celor centrale. După inventar, bazat pe dovezi foto ale clădirilor părăginite, urma etapa de somare a deţinătorilor cărora, în mod firesc, li se dădea un termen de remediere a exterioarelor în dezacord cu planurile de „regenerare urbană” ale autorităţilor.
În timpul administraţiei PSD s-a stabilit clar cadrul în care se va produce sancţionarea proprietarilor delăsători, care riscă să plătească un supraimpozit şi pentru un gard dărăpănat. Şi este firesc să fie aşa, fiind un risc pentru cetăţeni să treacă pe lângă construcţii şubrede, situaţie în care Primăria ar trebui să-şi aplice şi ei sancţiuni. La şedinţa din octombrie, Elena Lasconi a primit din partea unui coleg liberal de alianţă întrebarea referitoare la aplicarea penalităţii de 200% în acest an. Altfel spus, câţi câmpulungeni au fost taxaţi cu impozitul usturător în acest început de mandat guvernat de o conducere care nu pare să tolereze atitudinea de preş în faţa electoratului. Adică, de frica pierderii votului cetăţeanului, să joci numai după cum cântă el.
Răspunsul pe care l-a primit Ionel State de la directoarea economică Violeta Iarca era cel anticipat, şi de el, şi de restul ascultătorilor. Deşi există de la jumătatea mandatului trecut, mai precis din toamna lui 2018, un regulament cu condiţii clare de sancţionare a cetăţenilor care şi-au abandonat proprietăţile la Câmpulung, nemaiinteresându-i starea de degradare, fosta conducere nu s-a obosit să-l aplice. 2019 a fost anul de păsuire, după cum a considerat fostul primar, în care, cel mult, membrii unei comisii pe care Liviu Ţâroiu o voia formată din poliţişti locali, dintre cei cu atribuţii în Inspecţia în Construcţii şi Protecţia Mediului, trebuiau să le bată la porţi împricinaţilor, pentru a-i anunţa că sunt pe „lista neagră”. 2019 trebuia să fie anul hârtiilor, al fotografiilor, al constatărilor şi informărilor, procedura care precede impozitarea cu rol de sancţionare a restanţierilor examenului de gospodărire personală.
Ca să se plătească impozitul de 200% în 2021 ar fi însemnat ca procedura de notificare să se fi produs cel târziu în 2020. Or Ţâroiu era nebun ca, în anul electoral, să-i ameninţe pe votanţi că-i jupoaie dacă nu-şi repară casele?!
Abia în acest mandat, conform comunicării făcute de şefa Economicului, s-au transmis somaţiile de intrare în legalitate a celor cu grădinile pline de bălării şi cu exterioarele caselor jalnice. Nu este vorba numai despre estetica locului, ci, în primul rând, de siguranţa trecătorilor ameninţaţi de pericolul desprinderii tencuielii de pe ziduri şi balcoane. Aşadar, în 2021 s-a produs somarea, iar în 2022 se va produce supraimpozitarea. Dar asta tot după o inspecţie a angajaţilor Primăriei, care vor constata în ce măsură s-au conformat dispoziţiilor legale transpuse în norme locale.
State, cel care a redeschis subiectul supraimpozitării, a pus la îndoială eficienţa procedurii de somare, în lipsa căreia majorarea de impozit nu se poate aplica. În opinia liberalului, avalanşa de somaţii nu aduce încasări la buget. Dar altfel n-ai cum s-o faci. Îl contrazice primăriţa, potrivit căreia somaţiile funcţionează. „Exemplul celor mai elocvent este că, în urma somaţiilor pe care le-am trimis, referitor la clădirile de pe centru, peste 80% dintre persoanele somate au în derulare proiecte de refacere a faţadelor.”, a anunţat aceasta. Pe de altă parte, are dreptate şi State. Dacă iei oraşul la pas, o să vezi destule grădini pierdute în hăţişuri nedefrişate cu anii.
Am pomenit de supraimpozitare ca măsură necesară autorităţilor şi pentru a creşte veniturile, dar, mai ales, pentru a repara imaginea deplorabilă măcar a centrului. Înaintea discuţiei purtate, ieri, în Consiliu, am mai aflat că există deja o listă scurtă a celor supraimpozitaţi în 2022, pe care figurează, în mod meritat, BIG-ul cu Notariatul.
Pe aceeaşi linie a unor încasări în creştere, o imagine a achitării taxelor şi impozitelor la valoarea lor corectă de către cetăţeni favorizaţi de neactualizarea „hârţogăriei” Primăriei vom avea după ce arhitectul şef şi administratorul public vor finaliza formalitatea de zonare a municipiului. Operaţiune obligatorie în contextul unor investiţii întreprinse de autorităţi, care au dus asfalt, apă, canalizare şi gaze în cartiere periferice. Crescând confortul contribuabililor, le cresc şi obligaţiile la buget. Încadrarea reală a străzilor cu infrastructura rutieră şi de utilităţi îmbunătăţită în zonele de impozitare aferente îi va pune pe beneficiari la plata altor dări către Primărie. Şi asta se va întâmpla de la anul, după cum a anunţat primăriţa la dezbaterea din octombrie, când a pus prima dată în discuţia aleşilor subiectul impozitelor valabile în 2022.
La anul, BIG-ul cu Notariatul va fi sigur pe lista supraimpozitaţilor cu 200%
