Subiectul garajelor nu trebuie abordat cu delicateţe, căci altfel rămânem mult şi bine cu magherniţele înghesuite între blocuri. Curăţarea cartierelor de ruginituri va fi o acţiune în forţă din partea autorităţilor, care n-au ce să negocieze. Şi de ce. S-a luat hotărârea că, începând cu 2021, oraşul scapă, etapizat, de coşmeliile de care primari bărbaţi n-au avut curaj să se atingă, prin urmare, nu mai este loc de tratative, de concesii şi de dat înapoi. Peste tot în ţară, demolarea s-a lăsat cu scandal şi aşa va fi şi la noi. Ce s-a întâmplat în Grui, săptămâna trecută, a fost „încălzirea”. Şi dacă a ştiut, şi dacă n-a ştiut de adunarea „garajiştilor”, Primăria a procedat corect, neavând reprezentare la nişte discuţii inutile. Singurii de la Primărie care puteau fi trimişi la faţa locului erau poliţiştii locali, ca să “spargă” acţiunea neautorizată. Şi pasibilă de sancţiuni. Care numai caracter spontan n-a avut, de vreme ce a fost anunţată pe Facebook, unde o cetăţeană a instigat lumea să se strângă, fără a obţine, în prealabil, aprobările necesare unei adunări pe domeniul public.
Caracterul puternic electoral al temei garajelor, pe marginea căreia intuiesc nişte luări de cuvânt în plenul Consiliului Local, mi-a stârnit nerăbdarea de a asculta cum o vor trata aleşii. O vor susţine pe Lasconi, care plănuieşte un bine uriaş pentru estetica oraşului, sau le vor da apă la moară deţinătorilor unor amenajări primitive, de dragul de a recupera procentele pierdute în 2020? Pe PSD-işti îi bănuiesc că vor exploata un aşa-zis „suicid politic” al Elenei Lasconi, care, demolând coşmeliile detestate de cea mai mare parte a populaţiei, încetineşte declinul de imagine cauzat de debutul static al mandatului său. Nici n-avea cum să fie altfel, când n-ai bani, n-ai proiecte, n-ai oameni cu care să faci treabă.
Abia aştept şedinţa de mâine, pentru că vreau să văd ce ales local manifestă atâta iresponsabilitate încât să facă front comun cu nemulţumiţii. N-o luaţi ca pe o insinuare de „cioc mic”, căci nu e nimic mai mult decât o simplă curiozitate legată de cum va fi abordat subiectul în Consiliul Local. Consilierii PNL, mai mult ca sigur, susţin proiectul, nu neapărat datorită parteneriatului cu USR PLUS, dar a fost ideea lor de campanie în 2016. În plus, ei conduc, teoretic, una dintre cele mai grele comisii ale Consiliului Local, Comisia de Urbanism, prin viceprimarul Nicolae Zaharia, despre care ştim că a fost implicat în inventarierea magherniţelor. Nici măcar un inventar real nu exista într-o Primărie ticsită de puturoşi, pe care Liviu Ţâroiu se angajase, în mandatul trecut, că-i mobilizează să numere construcţiile ilegale şi să le verifice interiorul.
Plătesc chirii pentru terenul statului 860 de cetăţeni, câţi or fi fost contabilizaţi în 2005, când nişte autorităţi comode au preferat varianta taxării în detrimentul demolării. În prezent, Elena Lasconi vorbeşte de 1.200 de garaje, chiar 1.500, până la finalul inventarierii. Numărul şandramalelor s-a dublat în timp. Dar cine să urmărească fenomenul? Căci puturoşii din Primărie s-au înmulţit tot ca garajele.
Revenind la ordinea de zi a şedinţei de mâine, în care chestiunea ingrată a fost lăsată la final, surprizele negative nu vor veni de la PNL. Şi nici de la POL, dar neavând o poziţie oficială a partidului în chestiunea garajelor, nu dezvolt ideea. Poate, după dezbatere. În schimb, PSD nu cred că va rezista tentaţiei de a le cânta în strună revoltaţilor. Dacă nu vom auzi mâine „să-i mai lăsăm…”, „să mai analizăm…”, „să facem proiectele de amenajare mai întâi…”, „să le oferim oamenilor altceva în loc…”. Altceva în loc – boxe, cum a sugerat protestatara din Grui – ar putea oferi un privat, nu Primăria, dacă găseşte că este rentabil acest tip de afacere născută din demolarea garajelor. Ar fi culmea să le construiască Primăria boxe în care să-şi ţină bicicletele, săniile, jucăriile, murăturile, lemnele şi orice altceva care n-avea ce căuta în adăpostul maşinii.
După votul de miercuri după amiază, pe care am convingerea că primăriţa îl va obţine, cu toată abţinerea sau împotrivirea PSD-iştilor, care nu dau doi bani pe civilizarea Câmpulungului, intră în programul de ridicare a construcţiilor aşa-zis provizorii primii 138 de câmpulungeni. Sunt deţinători de garaje din Grui, Vişoi şi Grădişte, cărora nu li se mai prelungesc contractele de închiriere, deoarece, în maximum două luni, iulie şi august, vor fi obligaţi să predea terenul Primăriei eliberat de orice fel de amenajare. Dacă garajul ar fi doar pentru maşină – dar nu e, în majoritatea situaţiilor -, nu-ţi trebuie două luni pentru golirea conţinutului şi demontarea structurii metalice.
Cine n-o face de bună voie – şi n-o vor face o puzderie de îndărătnici – forţează Primăria să-şi cureţe singură proprietatea. Şi-o va face, tot pe cheltuiala „garajistului”, care va figura în evidenţele instituţiei cu acest debit de achitat. Aşadar, sunt inutile lacrimile, orăcăiala şi ameninţările, pentru că se va întâmpla.
Ceilalţi 720, care vor plăti chirie încă trei luni, iulie august şi septembrie, vor fi supuşi aceleiaşi proceduri la care Primăria este îndreptăţită doar prin simpla inserare în contract a clauzei de „utilitate publică”, ce-i dă dreptul să rezilieze de una singură orice înţelegere cu chiriaşii domeniului public. „Norocul” unora dintre posesorii de garaje, de a mai fi păsuiţi un pic, îl constituie şi întârzierea pregătirii notificărilor de către leneşii Primăriei, care n-au fost în stare, în şase luni, să multiplice o hârtie, în care schimbau doar numele şi adresa destinatarului. O muncă de nicio săptămână în sectorul privat alimentează acuzaţiile de discriminare şi favorizare a unora dintre câmpulungeni, când, în fapt, „discriminarea” are la bază trândăvia fără leac din Primărie.
Garajele, actul I. Primii demolaţi: 138 de cetăţeni din Grui, Vişoi şi Grădişte
