Aleşii n-au mai vorbit de multicel despre sport, aşa că au recuperat la recenta întrunire lunară, cea aferentă lunii februarie, când din nou, aşa cum se întâmplă de fiecare dată când subiectul preferat umple buzele gestionarilor banului public, propunerile de dezvoltare a Câmpulungului sau de deblocare a unor situaţii grave, cu iz de fraudă, au fost lăsate pe altă dată. Sportul, care merge mână în mână cu banii, n-ar fi o temă de lepădat, dacă ar prezenta un interes general. Adică ar fi practicat în masă de câmpulungeni, indiferent de disciplină, indiferent de nivel, de motivaţie, plăcere, sănătate, performanţă ş.a.m.d. Dar ştim cu toţii că nu este aşa şi este suficient să ne uităm în jur, pe stradă, la trecători, foarte mulţi, prea mulţi, graşi să-i dai de-a dura. Din păcate, nu ajung la forma de pepene doar vârstnicii părăsiţi de metabolismul din tinereţe, ci copii, adolescenţi şi tineri care mănâncă prost şi în prostie şi nu mai fac mişcare deloc. Principalii vinovaţi, părinţii, care nu numai că nu se îngrijesc de alimentaţia lor, dar, efectiv, nu-i lasă să parcurgă pe jos măcar drumul spre şi de la şcoală.
Sportul ar conta dacă ar fi practicat cu corpul, nu cu gura, aşa cum se întâmplă în Consiliul Local, unde ordinea de zi este bagatelizată de luări de cuvânt aduse la rang de isterie şi urgenţe din categoria celor „de viaţă şi de moarte”. Fără a contesta importanţa (pentru un grup restrâns de cetăţeni) intervenţiei profesorului Cristi Creţu, atunci când dezbaterea capătă proporţiile unei jelanii, ce ocupă o treime din durata şedinţei de Consiliu, acest fapt ne întăreşte convingerea că n-am greşit cu nimic când am afirmat că avem, de la un mandat la altul, lideri din ce în ce mai slabi. Şi, din păcate, îngrijoraţi cu adevărat doar atunci când simt alunecarea fesului interesului de pe tărtăcuţele de la care aşteptăm în van să producă ceva bun pentru municipiu.
Ce „arde” momentan în Câmpulung? Perspectiva desprinderii clubului sportiv şcolar din structura Colegiului „Dinicu Golescu”, din anul de învăţământ 2017-2018, şi trecerea lui în subordinea Piteştiului. Astfel a decis Ministerul Educaţiei, iar Inspectoratul Şcolar s-a conformat. Conducerile PSD-iste ale celor două instituţii au generat o rebeliune condusă de liberalul Cristi Creţu în rândul profesorilor liceului, care au dat buzna peste Ţâroiu. De parcă Ţâroiu ar avea vreo putere în faţa ministrului sau a inspectorului general şcolar! Ultimul a găsit următoarea soluţie de funcţionare pe mai departe a entităţii şcolare, care, în cazul lui „Dinicu”, înseamnă fotbal şi volei. În prezent, în Argeş nu există niciun club sportiv şcolar cu personalitate juridică. Dar se încearcă a se crea unul la Piteşti – care are un club şcolar pe lângă Liceul Sportiv – căruia să-i fie arondat şi Câmpulungul.
Creţu a reclamat procedura incorectă şi, pe alocuri, imorală, a Ministerului, începută şi finalizată în decurs de o săptămână (13 februarie: adresa Ministerului ajunge la Inspectorat; 15 februarie: ţidula este primită şi la „Dinicu”; 18 şi 19 februarie: pauză de week-end; 20 februarie: Consiliul de Administraţie al ISJ Argeş îi face pe plac ministrului). Apoi a mers la sentiment, deloc dezinteresat, fireşte, cu remarca potrivit căreia „n-ar fi prima dată când Câmpulungul ar fi şters, fie din punct de vedere industrial, fie cultural, chiar şi sportiv”. Cristi Creţu are dreptate în privinţa tratării Câmpulungului de către politicul cu putere decizională ca pe ultima răpciugă din judeţ, care nu merită de niciunele. Dar n-am sesizat la aceşti aleşi să apere, cu excepţia fotbalului, alte pierderi şi distrugeri mult mai valoroase, mai consistente, mai puternice ca însemnătate pentru Câmpulung, pentru trecutul, prezentul şi viitorul său. Poate şi pentru că în unele dintre acestea au fost implicaţi ei înşişi, cauză din care se lamentează doar pentru ce le convine, nu şi pentru pagubele pricinuite prin votul şi inacţiunea lor.
Ca să fie convingător, Creţu a forţat nota, descriind scenariul în care copiii, 182 la număr, renunţă la pasiunea lor dacă vor fi obligaţi să joace pentru Piteşti, lucru greu de crezut a se întâmpla în lipsa unei manipulări având la bază aceleaşi periculoase orgolii politice, răsfrânte, din păcate, asupra unor tineri în formare. Dacă elevii vor să facă sport, fac, indiferent de denumire. Cum sunt cei care fac baschet la Câmpulung, în cadrul C.S. Total Sport Argeş Piteşti, cu care Consiliul Local Câmpulung s-a şi asociat, ca să poată contribui la finanţarea lui! Deci, ce susţine Creţu, că se lasă copiii de sport dacă vor fi forţaţi să treacă, odată cu clubul în care activează, în subordinea Piteştiului, sunt poveşti.
După ce am ascultat mai bine de o jumătate de oră despre primejdia în care a fost pus prin două semnături CSS Dinicu Golescu şi, odată cu el, Câmpulungul cel cu dureri în cot de orice, profesorul de Educaţie Fizică şi Sport, ieşit din subiectul devenit iritant, din cauza repetiţiilor obsedante şi a ordinelor date Primăriei “să facă ceva!”, a oferit o uşoară mostră de făţărnicie când a venit vorba de altă şcoală, alţi elevi şi alţi părinţi şi bunici.
O parte dintre copiii de la „Sfântul Iacob” şi cei care îi duc şi-i aduc de la şcoală nu iubesc mişcarea proslăvită de Creţu până la strepezirea dinţilor, capabil să treacă de la o extremă la alta cu o uşurinţă politicienească, după cum bate vântul aducător de voturi. După ce a bocit enervant dispariţia totală a „identităţii locale” a clubului – clubul nu dispare şi nu se desfiinţează, ci îşi pierde apartenenţa de Câmpulung – Creţu a făcut pe avocatul unor cetăţeni din Vişoi III, care îi cer lui Ţâroiu – ţineţi-vă bine! – un pod pietonal, după modelul celui de la Matriţe, amplasat în aşa fel încât să scurteze la maximum distanţa dintre cartier şi „Sfântul Iacob” (şi supermarcheturile din zonă). Aţi înţeles, ideea este ca lumea să nu mai ocolească pe podul de la Turn, ci să treacă direct din Vişoi pe Traian.
Are dreptate profesorul de Sport Creţu. Ce atâta mişcare pe bieţii bunici cu articulaţiile înţepenite! Sau pe copiii care au luat forma scaunelor de atâta şezut la calculator! Domnul primar, preluaţi comanda şi faceţi podul acela! Urgent! Şi rulant!