La patru ani distanță de momentul tranzacției care a avut ca obiect splendida construcție, în prezent, renovată, din vecinătatea Cofetăriei „Arome”, aflăm că, pe 9 noiembrie 2026, a intervenit rezoluțiunea contractului. Ce înseamnă acest lucru? Contractul din 2022, prin care „Casa Olaru” a trecut de la un proprietar la altul, a fost desființat, iar imobilul a revenit celui care a vândut-o. Motivul îl constituie omisiunea acestuia din urmă de a urma pașii legali obligatorii în cazul înstrăinării unei clădiri cu statut de monument istoric. Care, în cazul de față, este amplasată și într-un sit istoric. Înainte de a perfecta actele de vânzare-cumpărare cu persoana fizică sau juridică interesată să cumpere, trebuiau consultate instituțiile care au întâietate la cumpărare. Și anume Direcția pentru Cultură Argeș și Municipiul Câmpulung, care, în niciuna dintre spețele ajunse în atenția lor, n-au blocat înțelegerile dintre părți. Lipsind această formalitate, care constituie cauză de anulare a contractului, părțile au ajuns în situația de dinaintea vânzării-cumpărării. În răgazul trecut, cumpărătorul a reabilitat impecabil casa care, prin aspectul ei, face cinste centrului Câmpulungului, constituind un model pentru restul deținătorilor de clădiri de patrimoniu.
- În 2022 a lipsit procedura de exercitare ori neexercitare a dreptului de preempțiune de către instituțiile statului
Situația incomodă în care se găsesc cele două persoane, vânzătorul și cumpărătorul, este reglată în prezent, după patru ani de la achiziția și reabilitarea casei, prin îndeplinirea procedurii care a lipsit în 2022.
Pe 10 noiembrie 2026, Bogdan Georgescu, în calitate de proprietar al imobilului din strada Negru Vodă, nr.137, amplasat în Situl urban „Orașul Istoric Câmpulung”, a depus o cerere la Primărie, prin care a solicitat punctul de vedere cu privire la exercitarea dreptului de preempțiune al Consiliului Local Câmpulung pentru acest imobil format din suprafața de 984 metri pătrați, din acte, și 1.046 metri pătrați, din măsurători, și construcția cu o suprafață construită la sol de 263 metri pătrați. Construcția este înscrisă în Lista monumentelor istorice sub denumirea „Casa Olaru”, datată 1928. Bogdan Georgescu, cetățean român și francez, domiciliat în Franța, deține bunul în baza unui certificat de legatar din toamna anului 2018.
Înaintea autorităților locale câmpulungene, acesta a consultat și Direcția Județeană pentru Cultură Argeș, care, pe 9 noiembrie 2026, a comunicat Primăriei că nu-și exercită dreptul de preempțiune pentru clădirea din centrul Câmpulungului. Aceeași poziție au avut-o consilierii locali câmpulungeni, pe 13 noiembrie 2026, când s-au întrunit într-o ședință extraordinară, pe a cărei ordine de zi s-a aflat și acest punct.
Absența acestei proceduri, pe care solicitantul trebuia s-o inițieze în 2022, când a vândut imobilul, constituie motiv de nulitate absolută a vânzării. Iată ce prevede articolul 4, alineatul 4, din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice: „Monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condițiile exercitării dreptului de preempțiune al statului român, prin Ministerul Culturii și Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor, pentru monumente istorice clasate în grupa B, ori al unităților administrativ-teritoriale, după caz, potrivit prezentei legi, sub sancțiunea nulității absolute a vânzării.”
Dată fiind gravitatea sancțiunii impuse de lege atunci când lipsește consultarea instituțiilor care au întâietate la cumpărare, dacă ar exista un interes în acest sens, părțile s-au întors în punctul din care au plecat.
Adică actul de vânzare-cumpărare desființat, pentru a se derula procedura premergătoare care a lipsit în 2022. Revenind la prevederile legii, „termenul de transmitere către proprietar a intenției de exercitare a dreptului de preempțiune al statului este de maximum 25 de zile de la data înregistrării înștiințării, documentației și a propunerii de răspuns la Ministerul Culturii sau, după caz, la serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii; titularii dreptului de preempțiune vor prevedea în bugetul propriu sumele necesare destinate exercitării dreptului de preempțiune; valoarea de achiziționare se negociază cu vânzătorul.”
Pentru „Casa Olaru”, valoarea de vânzare era de 170.000 euro.
În situația declinării „ofertei” de către Ministerul Culturii sau serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii, acest drept se transferă autorităților locale, care trebuie să se pronunțe „cu celeritate”, într-un termen care nu trebuie să depășească 30 de zile lucrătoare calculate de la data comunicării poziției Direcției de Cultură.
Consiliul Local Câmpulung, după cum observați, s-a mișcat foarte repede, adoptând o hotărâre la patru zile de la primirea înștiințării de la forul de cultură al județului.
- O omisiune care a declanșat altă birocrație
La dezbaterea din 13 noiembrie 2026, omisiunea care a generat complicațiile prezentului a declanșat o întrebare retorică din partea consilierului local Andrei Dobrescu, de profesie avocat: „Dreptul de preempțiune trebuie solicitat înaintea perfectării actului de vânzare-cumpărare. Prima dată, atunci când a fost vândută casa către noii proprietari, de ce nu s-a solicitat acest drept de preempțiune? Dacă nu s-a solicitat, contractul de vânzare-cumpărare este nul de drept. Corect juridic?”
„În 2022 – a intervenit secretarul Ramona Simion – s-a făcut prima vânzare, fără a solicita de la Direcția Județeană pentru Cultură și de la Municipiul Câmpulung exercitarea sau neexercitarea dreptului de preempțiune. În 9 noiembrie, acel contract a fost rezoluționat. S-a făcut rezoluțiunea contractului. Domnul Georgescu este proprietarul anterior actului de vânzare din 2022. A fost desființat acel contract.”
Moment în care au urmat alte nedumeriri ale consilierului local: „Ce se întâmplă cu toată documentația, cu gazul, curentul, cu toate autorizațiile? Cine le-a făcut?” „Le-a făcut proprietarul în momentul în care a luat autorizația, iar acum a revenit fostului proprietar.”, a replicat Ramona Simion. Autorizația de construire a fost emisă de Primărie pe 19 septembrie 2023, pentru „intervenție de urgență pentru stoparea surselor de degradare și punerea în siguranță a construcției”.
Acestea sunt condițiile în care a intervenit rezoluțiunea contractului din 2022, o formalitate pentru remedierea chestiunii prezentate.
A fost o scăpare corectată după patru ani și, moral vorbind, nici nu trebuie să se întâmple altă „sancțiune” suplimentară desființării actului de vânzare-cumpărare, nefiind produs vreun prejudiciu statului. Direcția de Cultură Argeș n-are ce face cu clădiri aflate pe teritoriul municipiului Câmpulung, iar Primăria n-are bani să le repare nici pe ale ei, darămite să ridice pretenții asupra celor particulare.
În mod cert, în 2022, Primăria ar fi avut aceeași poziție ca în 2026. Am prezentat, de-a lungul anilor, mai multe exemple de construcții emblematice pentru Câmpulung în situația cărora autoritățile câmpulungene s-au manifestat la fel, permițându-le proprietarilor să vândă celor care au dorit și au putut cumpăra imobile care au necesitat (ori necesită în continuare) reabilitare: „Casa Rizeanu”, de pe strada Republicii, Vila „Iancu GH. Anastase”, de pe strada Negru Vodă, „Casa Diaconescu”, de pe strada Negru Vodă, „Casa Viciu Teodorescu”, de pe strada Negru Vodă, „Casa Bratu”, de pe strada Maior Giurăscu, „Casa Dinulescu”, de pe strada Constantin Brâncoveanu, ori clădirea Restaurantului „Piatra Craiului” sau foste sedii de bănci BCR și OPT Bank, ca să punctăm câteva exemple din intervalul 2019-2026.