O speţă mai puţin obişnuită s-a încheiat de curând, după aproape un an în care s-a aflat în analiza instanţei de la Câmpulung. Neobişnuit este ca fiul primar să conteste în instanţă un act al tatălui său, tot primar, desfiinţat, într-un final, din motive de încălcare a legii. Verdictul obţinut de primarul de la Berevoeşti, la sfârşitul lunii aprilie, reprezintă o premieră pentru administraţia publică locală, întrucât nu s-a pomenit până acum ca un edil să ajungă în instanţă cu „mizeriile” din mandatul unui predecesor. Darămite ca un fiu să conteste contractele ilegale încheiate de tată, cât timp a deţinut funcţia de primar!
Anul trecut, Bogdan Florin Proca, în calitate de reprezentant al U.A.T. Comuna Berevoeşti şi al Consiliului Local Berevoeşti, a chemat în judecată şase cetăţeni, beneficiari ai unui schimb imobiliar încheiat, în 2010, între autorităţile locale şi trei persoane fizice. Primăria a cerut anularea unui act propriu, emis în timpul altui primar, şi a şi câştigat.
Dintre cei şase pârâţi, cinci sunt urmaşi ai celor trei fraţi înţeleşi cu primarul Gigi Fănel Proca să facă schimbul. Învoiala, care a ocolit Consiliul Local, a fost înlesnită de legăturile de familie dintre părţi. Mai precis, unul dintre semnatari era bunicul cuscrei lui Gigi Fănel Proca. Iar celelalte două semnatare, surorile lui.
Cum relaţiile s-au stricat prin divorţul lui Proca junior de prima soţie, acesta n-a ezitat să ceară la Judecătorie revocarea schimbului şi să-şi pună tatăl într-o lumină nefavorabilă. Fosta sa soacră, nepoata unuia dintre semnatarii contractului, consideră acţiunea actualului primar de la Berevoeşti o şicană, în genul celor declanşate şi împotriva primei soţii.
Doi dintre fraţii care au semnat contractul de acum zece ani nu mai sunt în viaţă
Acţiunea a fost deschisă, pe 5 martie 2020, la Judecătoria Câmpulung, căreia edilul de la Berevoeşti i-a solicitat anularea contractului din 29 ianuarie 2010, încheiat între primarul de atunci, Gigi Fănel Proca, şi Nicolae Militaru, Maria Olaru şi Elena Ciobanu, două surori şi fratele acestora. Primul a decedat în răgazul trecut, însă Proca jr. a chemat-o în judecată pe moştenitoarea acestuia, fosta lui soacră. Primarul a mai cerut judecătorului ca părţile să fie repuse în situaţia anterioară parafării înţelegerii constând într-un schimb de terenuri.
Schimb care a arătat astfel. Primăria Berevoeşti le-a transmis celor trei două terenuri în suprafaţă de 5.000 mp. Tarlalele de 3.000 mp şi 2.000 mp de păşune erau situate în extravilanul comunei Berevoeşti, în punctul „Râuşor”. Pentru cele două loturi, Militaru, Olaru şi Ciobanu au pus la dispoziţia administraţiei publice locale 5.003 mp arabili, în extravilan, în punctul „Bătaia”.
Bogdan Florin Proca şi-a argumentat cererea de anulare a acestei tranzacţii iniţiată de tatăl său prin faptul că a fost încheiată cu încălcarea legii. Mai precis, n-a existat un raport de evaluare a pământurilor supuse schimbului, asupra căruia trebuia să se pronunţe Consiliul Local. Consiliul Local n-a aprobat, printr-o hotărâre, schimbul, iar primarul Gigi Fănel Proca nu a fost împuternicit să reprezinte administraţia publică în faţa notarului. Alt motiv de a invoca nulitatea absolută a actului l-a constituit lipsa licitaţiei publice pentru efectuarea schimbului.
„Fără a avea mandat din partea Consiliului Local Berevoeşti, primarul în funcţie la acel moment a încheiat actul de schimb doar în baza Hotărârii Consiliului Local nr.4/2006, prin care s-a aprobat trecerea din domeniul public în domeniul privat a terenului în suprafaţă de 5.000 mp, situat în punctul Râuşor, şi s-a aprobat întocmirea documentaţiei cadastrale necesare întocmirii pe viitor a actului de schimb.”
În afara fratelui, una dintre surori nu mai era nici ea în viaţă la data procesului deschis de Proca fiul, decedând la aproape patru ani după semnarea contractului cu fostul primar, la sfârşitul anului 2013. În acţiune au fost introduşi patru moştenitori ai acesteia.
Mama primei soţii a primarului consideră procesul o şicană din partea fostului ginere
În apărarea lor, pârâtele, în mare parte, moştenitoarele celor trei fraţi care au făcut schimbul cu Proca senior, au susţinut că există raport de evaluare pentru cele două parcele ale Primăriei. Şi că, în afara hotărârii de mai înainte, mai există o hotărâre dată de Consiliul Local pe 24 ianuarie 2009, care are la bază cererea lui Nicolae Militaru, bunicul Gabrielei Sava, una dintre pârâte, şi fratele celorlalte două femei care au semnat contractul. Prin acea hotărâre, trecerea din domeniul public în cel privat a celor 0,5 hectare se făcea tocmai în scopul schimbului cu Nicolae Militaru. Iar într-unul dintre articolele hotărârii din 2009 se preciza că primarul era împuternicit de Consiliul Local să instrumenteze actele juridice la Biroul Notarului Public.
Gabriela Sava a mai susţinut la proces că primarul Florin Bogdan Proca este fostul său ginere şi că „acţiunea este o şicană a acestuia”. Femeile au mai afirmat că, până în anul 2018, Nicolae Militaru se învecina, la Sud-Est, cu Consiliul Local. După acest moment, vecin devine Adrian Florin Proca, unchiul primarului Bogdan Florin Proca, „fără să fi existat vreo hotărâre de Consiliu, care să ateste trecerea din domeniul public în cel privat a noului teren” al unchiului. „Acesta din urmă este cel care a astupat, la Nord de terenul lui Nicolae Militaru, în vara anului 2018, cu buldozerul, canalul cu care se învecinează în acte terenul cu pricina. Fiind apostrofat, Proca Florin Adrian a spus că face ce lucrări vrea pe terenul său, întrucât este proprietar şi că autorul pârâtelor, Nicolae Militaru, ar fi acoperit canalul prin construirea grajdului.”
Femeile chemate în instanţă au mai spus că există filmări din timpul acoperirii canalului de către unchiul primarului şi fotografii făcute cu telefonul mobil, precum şi din satelit, în care hotarul se vede cât se poate de clar. „De altfel, pe lângă şicanele venite din partea primarului Bogdan Florin Proca, acesta a demarat acţiunea şi pentru intenţia sa de a-şi însuşi terenul de 5.000 mp, deoarece, prin diverse acţiuni, mai mult sau mai puţin legale, această suprafaţă este, practic, în prezent, înconjurată pe toate laturile de proprietăţile acestuia, existând chiar şi o pensiune turistică, Perla Râuşor.”
Alt argument al pârâtelor în proces. În toamna anului 2018, primarul Proca i-a trimis o hârtie lui Nicolae Militaru, care, cu doi ani înainte, ceruse un certificat de urbanism pentru a construi un grajd pe pământul primit de la Primărie. Şeful Executivului i-a comunicat prin acea adresă că „se respinge solicitarea de eliberare de certificat de urbanism, deoarece sunt trei coproprietari ai actului de schimb.” Aşadar, primarul Proca recunoştea schimbul din 2010.
Judecătoria a anulat schimbul făcut de Proca senior cu încălcarea legii
Instanţa a cântărit pe baza actelor înaintate de notarul care a autentificat contractul, din care a reieşit că nu există o evaluare a terenurilor publice însuşită de Consiliul Local, prin hotărâre. După cum nu există nici aprobarea Legislativului pentru tranzacţia primarului cu persoanele particulare şi nici mandat acordat lui Gigi Fănel Proca pentru a-i reprezenta pe aleşi la semnarea documentului. Or, după lege, numai Consiliul Local hotărăşte ca bunurile din domeniul public sau privat să fie concesionate, închiriate sau vândute, operaţiuni care se fac prin licitaţie publică. Altă condiţie încălcată de Proca senior.
Judecătorul a analizat şi hotărârea Consiliului Local, din ianuarie 2009, invocată de urmaşele acţionate în instanţă, care, însă, n-a fost prezentată la proces, în original, împreună cu procesul verbal al şedinţei şi cu semnăturile aleşilor, la fel ca hotărârea adoptată cu trei ani înainte. În afara transferului celor două suprafeţe din domeniul public în cel privat, pentru realizarea schimbului cu cei trei fraţi, în ianuarie 2009, s-a aprobat angajarea unui expert pentru evaluarea lor, pentru stabilirea echivalenţei terenurilor şi pentru întocmirea documentaţiei cadastrale.
Cronologia acţiunilor din 2009 se prezintă astfel: ianuarie 2009 – hotărârea de care s-au „agăţat” reclamantele ca certificând schimbul, noiembrie 2009 – data raportului de evaluare, septembrie 2009 – data cererii de intabulare a celor 5.000 mp de la Râuşor. Pentru ca procedura să fie completă, era nevoie ca, după efectuarea raportului de evaluare şi intabularea terenului, schimbul efectiv să fie aprobat de Consiliul Local. „Să-şi însuşească sau nu valorile din raportul de expertiză şi să hotărască în concret dacă se aprobă sau nu un eventual schimb şi în ce condiţii.”, a considerat magistratul. (sursa citatelor: rolii.ro)
Or Consiliul a fost privat de exercitarea acestui atribut, Proca senior sărind peste această fază. Un deceniu mai târziu, „omisiunea” consultării Consiliului Local a fost taxată cu nulitatea absolută a contractului încheiat cu încălcarea legii. Întrucât parcelele schimbate puteau fi restituite în natură, judecătorul a decis ca părţile, Primăria şi moştenitoarele, să fie repuse în situaţia anterioară. Altfel spus, să-şi ia fiecare pământul înapoi. Perdanţii au posibilitatea să atace cele stabilite la Câmpulung, pe 27 aprilie, în 30 de zile de la comunicarea hotărârii judecătoreşti. Magda BĂNCESCU