11.6 C
Campulung Muscel
24/05/2024

„Piese dintr-un puzzle neterminat”, un omagiu în amintirea profesoarei cu origini muscelene Adriana Rujan

După aproape cinci ani de la trecerea în nefiinţă a profesorului universitar dr. Adriana Rujan, născută în judeţul Muscel, la Valea Mare Pravăţ, Asociaţia Folcloriştilor Argeşeni „Constantin Rădulescu Codin” a tipărit o lucrare în amintirea celei care a condus, mulţi ani, acest for înfiinţat cu o jumătate de secol în urmă. Cartea „Piese dintr-un puzzle neterminat” reuneşte o parte dintre textele publicate de Adriana Rujan, un profesionist impecabil, de o modestie dincolo de cuvinte. N-a publicat foarte mult, spunea asistentul ei, fapt care conduce la imposibilitatea conservării moştenirii unui om dedicat pasiunii sale pentru etnologie şi folclor. Volumul a fost prezentat cu ocazia reuniunii de toamnă a asociaţiei, găzduită de Tabăra Oratia de la Dâmbovicioara. Preşedintele asociaţiei, conf.univ.dr. Adrian Sămărescu, prorectorul Universităţii din Piteşti, s-a aflat în postura complicată, emoţional vorbind, de a lămuri raţiunea apariţiei cărţii, concepute ca un omagiu în memoria autoarei dispărute dintre noi.

  • „Dacă acest om şi-ar fi valorificat potenţialul, ar fi fost un nume arhicunoscut în etnologia europeană”

Expozeul lui Adrian Sămărescu a pornit de la cea mai tulburătoare metaforă inspirată de folclorul românesc, „dalbul de pribeag”, care se referă la cei care şi-au încheiat călătoria în această lume. „Când Adriana Rujan a luat calea „dalbului de pribeag” şi s-a adăugat strămoşilor, nu şi-a închipuit că asistentul ei îi va aduna între copertele unui volum parte din ce a publicat. Din nefericire pentru noi, Adriana Rujan nu a publicat foarte mult. Pentru cei care o ştiu, era un excelent mânuitor al cuvintelor cu idei grele în spate în spaţiul oral. Nici măcar n-am avut intuiţia să-i înregistrez intervenţiile publice. Profesorii mari de la Bucureşti şi din alte centre universitare îmi spuneau că, dacă acest om şi-ar fi valorificat potenţialul, ar fi fost un nume arhicunoscut în etnologia europeană. Ştiu foarte bine ce spun.”, afirma conf.univ.dr. Adrian Sămărescu.

Cartea a fost realizată cu ajutorul colegilor de la Biblioteca Universităţii, care au avut sarcina de a scana, de a digitiza şi de a transforma textele apărute în unele publicaţii periodice, unele foarte vechi, aproape ilizibile. Aceştia au preluat textul şi l-au prelucrat, după care Adrian Sămărescu l-a recitit şi reaşezat. „În foarte rare cazuri – spunea acesta -, am intervenit pe text şi am restilizat, pentru că, pur şi simplu, nu putea fi citit un pasaj.” Cazul unor publicaţii apărute în Polonia.

„Cumva fără voinţa domniei sale… pentru că nu ne-am închipuit niciunii că va preda ştafeta atât de repede… N-am consultat-o niciodată dacă ar vrea să-i publicăm lucrările. Sunt sigur că mi-ar fi spus „nu”. Cei care o cunosc ştiu că ar fi spus „nu”. Cu toate acestea, nu consider că am comis o impietate, nu consider că i-am lezat memoria, ci, pur şi simplu, că am dat voie, printr-un produs editorial, celor care n-au cunoscut-o direct sau au cunoscut-o parţial să se conecteze la ceea ce a însemnat ea pentru acest spaţiu.”, a precizat Adrian Sămărescu.

  • Chiar şi în momentele foarte grele, când era căzută la pat, nu prea îndrăznea să mă sune să ceară ajutorul. Şi nu cred că l-a cerut niciunuia dintre cei care o cunoşteau”

Textele cuprinse în „Piese dintr-un puzzle neterminat” sunt lucrări de dificultate, aşa cum este studiul inclus şi în antologia de colinde şi obiceiuri de iarnă „Argeş Muscel”, publicată împreună cu Costin Alexandrescu. „Este o antologie de texte din ceremonialul sărbătorilor de iarnă coordonată de cei doi. Acel studiu introductiv este citat drept cap de serie în teoria actului ritualic în context hibernal.”, spunea Adrian Sămărescu, dând exemplul descrierii obiceiului „Brezaiei de Rucăr”. „Acele băsmăluţe puse sub formă de solzi pe Brezaie… Doamna Adriana Rujan este prima care intuieşte că este posibil să fie o reminiscenţă a unei divinităţi de factură feminină acvatică, evident, asociată cu fertilitatea şi fecunditatea. Acele basmale sunt de culori multiple – nu sunt luate din casă, trebuie aduse din altă parte – seamănă cu sorcova la cromatică şi ne duc cu gândul la haos. Că suntem în momentul în care timpul revolut trebuie să moară simbolic pentru a renaşte odată cu Revelionul. Numai din aceste considerente contribuţia ştiinţifică a doamnei profesoare Adriana Rujan la dezvoltarea domeniului este substanţială.”, a mai precizat Adrian Sămărescu.

N-au putut fi cuprinse în carte unele dintre studiile pe care Adriana Rujan nu le-a valorificat editorial, prezentări la sesiunile anuale de comunicări ale Centrului Naţional al Creaţiei Populare sau alte conferinţe academice. „Din ce a avut în Polonia, în cei doi ani de lectorat la Cracovia, nu am reuşit să valorificăm. De asemenea, am lăsat de-o parte, din raţiuni editoriale, contribuţiile dumneaei pe tărâmul Limbii române contemporane. Dumneaei era specializată în Etnologie şi folclor şi Limbă română.”, a continuat acesta.

Adrian Sămărescu nu a prezentat lucrarea Adrianei Rujan ca preşedinte al asociaţiei sau ca prorector. Nici măcar ca asistent al Adrianei Rujan. „Vorbesc în calitatea pe care o avem fiecare, aceea de om care a cunoscut-o şi de om care s-a ataşat necondiţionat valorilor pe care dumneaei le-a promovat. Am simţit de datoria mea să-i aduc acest pios omagiu, pentru că mă simt împăcat că dacă n-am reuşit s-o ajut material… Refuza orice ajutor material. Dacă, teoretic, eram cel mai apropiat om, asistentul dumneaei… Rar de tot, accepta să primească câte un buchet de flori. Chiar şi în momentele foarte grele, când era căzută la pat, nu prea îndrăznea să mă sune să ceară ajutorul. Şi nu cred că l-a cerut niciunuia dintre cei care o cunoşteau. Aceasta a fost Adriana Rujan ca om, aceasta este o parte din Adriana Rujan ca cercetător al culturii şi civilizaţiei tradiţionale.”, a încheiat Adrian Sămărescu apelând la înţelegerea ascultătorilor care i-au acceptat „nodurile în gât şi popasurile de gândire şi de vorbire”.

  • Peste 40 de ani dedicaţi Facultăţii de Filologie din Piteşti  

Născută în comuna Valea Mare Pravăţ, judeţul Muscel, pe 1 aprilie 1944, Adriana Rujan a fost unul dintre oamenii de valoare proveniţi din zona noastră. A urmat Şcoala Pedagogică Mixtă din Câmpulung, susţinând admiterea în anul în care s-a trecut de la o durată a studiilor de patru ani la şase ani. După absolvire, în 1963, a fost repartizată, ca învăţătoare, în satul Radomireşti din raionul Drăgăneşti-Olt, regiunea Piteşti.

După un an, a primit aprobare să se înscrie la facultate, la fără frecvenţă. S-a orientat către Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, unde a studiat Filologia română. Ca studentă, a rămas doi ani în învăţământ, timp în care a predat Limba română la clasa a VIII-a la Şcoala Generală din Berevoeşti, raionul Muscel, ca să-şi poată da definitivatul.

În anul III de facultate a trecut la cursurile de zi. În 1969, a absolvit facultatea cu o medie care i-a permis să fie repartizată în învăţământul superior, la Institutul Pedagogic de trei ani din Piteşti. Timp de 41 de ani, din 1969, până în 2010, a desfăşurat o activitate continuă la Facultatea de Filologie din Piteşti. Biografia sa profesională cuprinde un lectorat de Limba română la Universitatea Jagellonă din Cracovia, Polonia, între 1993-1995.

Specializată în predarea disciplinelor Limbă română contemporană şi Etnologie şi folclor, Adriana Rujan a fost o pasionată cercetătoare a culturii tradiţionale române. A condus Asociaţia Folcloriştilor Argeşeni „Constantin Rădulescu Codin”, care funcţionează sub egida Centrului Creaţiei Populare Argeş. Pe 16 iulie 2018, Adriana Rujan a părăsit această lume.

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!