La sfârşit de an, alte trei parohii muscelene au obţinut hotărâri judecătoreşti care constituie, practic, titluri de proprietate obţinute prin efectul uzucapiunii de lungă durată. După 30 de ani de stăpânire neîntreruptă, locaşurilor de cult li s-a recunoscut dreptul de proprietar asupra clădirilor şi terenurilor împrejmuitoare. În acest an, pe rolul Judecătoriei Câmpulung au existat cinci astfel de solicitări, din partea Parohiilor Măţău, Sfântul Nicolae Nicuţ din Câmpulung, Hârtieşti, Lucieni şi Cândeşti. Patru au fost soluţionate favorabil, Parohia Hârtieşti urmând să primească verdictul instanţei în luna ianuarie, dacă expertul desemnat de instanţă să aşeze actele părţilor în teren şi-a făcut treaba. Trebuie să spunem că astfel de procese sunt simple formalităţi, nefiind vorba despre vreo dispută pentru domeniul statului între autorităţile bisericeşti şi cele laice. Parohiile nu au acte asupra bisericilor şi pământurilor aferente, chestiune care se reglează deschizând procese împotriva administraţiilor locale. Însă primarii au un rol decorativ în asemenea litigii, întrucât niciunul n-a ripostat cu o întâmpinare la revendicările preoţilor. Primăriile au permis slujitorilor Bisericii să deruleze o procedură firească, pentru obţinerea de hotărâri care se vor înscrie în Cartea Funciară cu drept de titlu de proprietate.
Parohia Sfântul Nicolae Nicuţ devine proprietară cu acte asupra bisericii şi pământului aferent
3 decembrie este data reuşitei acţiunii iniţiate de preotul paroh Radu Tascovici, care a obţinut, practic, recunoaşterea proprietăţii Parohiei Sfântul Nicolae Nicuţ, care stăpânea, de zeci de ani, imobilele aşezământului de cult, fără a avea, însă, actele necesare. Responsabilul parohiei câmpulungene amintite a depus cererea la instanţa municipală pe 2 iunie şi, o jumătate de an mai târziu, primea un verdict favorabil. Nici n-avea cum să fie altfel, de vreme ce astfel de cereri adresate instanţelor reprezintă simple formalităţi de confirmare a drepturilor Bisericii asupra clădirilor şi terenurilor de care se foloseşte în îndeplinirea misiunii religioase. Uzucapiunea, calea juridică prin care instituţia de cult creştin ortodox dobândeşte proprietatea, a permis Parohiei păstorite de preotul Tascovici să dobândească titlul asupra bunurilor deţinute de la înfiinţare.
Litigiul are două părţi, un reclamant şi un pârât. Biserica, în postura de revendicator al ceea ce i se cuvine ca efect al folosinţei dintotdeauna a locaşului de cult, a chemat în judecată Municipiul Câmpulung, ca deţinător al clădirilor şi terenurilor publice. Preotul Radu Tascovici este al patrulea din Câmpulung, după colegii de la Bisericile Fundeni, Apa Sărată şi Sfântul Gheorghe, care primesc în proprietate bunurile bisericeşti, graţie uzucapiunii.
Pe 3 decembrie, acţiunea Parohiei Sfântul Nicolae Nicuţ a fost admisă de instanţa care a constatat că biserica a dobândit în proprietate, prin uzucapiunea de lungă durată, imobilul situat în intravilanul municipiului Câmpulung, strada Lascăr Catargiu, nr.29, compus din teren intravilan în suprafaţă de 1.625 metri pătraţi (…) şi construcţiile aflate pe acesta: lăcaşul de cult, în suprafaţă de 124 metri pătraţi, Casa Parohială, în suprafaţă de 208 metri pătraţi, garaj de 40 metri pătraţi, anexă de 39 mp, wc de 3 metri pătraţi, foişor cu suprafaţa de 16 metri pătraţi, şi stativ lumânări de 6 metri pătraţi. „Prezenta hotărâre este constitutivă de drepturi în favoarea reclamantei şi se va înscrie în Cartea Funciară cu drept de titlu de proprietate asupra terenului şi construcţiilor după plata taxelor aferente intabulării. Prezenta hotărâre se va comunica, după rămânerea definitivă, B.C.P.I. Câmpulung şi organului fiscal de la locul situării imobilului.”, redăm un fragment din conţinutul hotărârii.
Reclamanta a dovedit stăpânirea neîntreruptă a imobilelor enumerate cu înscrisuri, un martor şi o expertiză tehnică de specialitate, al cărei scop a constat în identificarea terenului şi a construcţiilor aflate pe acesta.
I s-a recunoscut proprietatea şi Parohiei Lucieni. Urmează Parohia Hârtieşti
La beneficiul uzucapiunii a apelat şi Parohia Hârtieşti, prin preotul paroh Lucian Dumitru Bucur. Acţiunea înregistrată pe 28 mai 2020 s-a îndreptat împotriva pârâţilor Comuna Hârtieşti, reprezentată de primarul, la acea dată, Petre Andrei, şi Consiliul Local Hârtieşti. La prima prezentare a părţilor în instanţă, pe 3 septembrie, judecătorul a constatat că „durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei şi probele încuviinţate, este de un an.” Probele încuviinţate, similare speţelor cu acelaşi obiect, au constat în înscrisuri, un martor care să răspundă la întrebările magistratului şi interogatoriul administrat reprezentanţilor autorităţilor locale. Şi în acest caz a fost nevoie de o expertiză care, în esenţă, identifica terenul şi construcţiile asupra cărora Biserica dorea să i se recunoască dreptul de proprietate. Raportul de expertiză n-a fost gata nici la termenul din 29 octombrie, nici la cel din 3 decembrie, prin urmare, specialistului i s-a acordat un răgaz până pe 21 ianuarie, pentru a se conforma obligaţiilor asumate.
Aceiaşi pârâţi, Comuna Hârtieşti şi Consiliul Local al comunei, au fost supuşi aceloraşi revendicări din partea Parohiei Lucieni, condusă de părintele Mihai Valentin Dumitrescu. Acţiunea înregistrată la Judecătoria Câmpulung, pe 25 martie, s-a finalizat în noiembrie. Din comportamentul autorităţilor locale, care n-au depus o întâmpinare, s-a văzut intenţia de a ajuta Biserica în demersul său firesc.
Pe 10 noiembrie, solicitarea Parohiei Lucieni a fost admisă, obţinând o hotărâre judecătorească, prin care se certifică faptul că Biserica „a dobândit, prin uzucapiunea de lungă durată, în proprietate imobilul situat în intravilanul satului Lucieni, comuna Hârtieşti, compus din: teren intravilan în suprafaţă de 5.817 metri pătraţi, cu vecinătăţile: la Nord – pârâul Cicului; la Sud – moştenitori Diaconu Floarea; la Est – drum; la Vest – moştenitorii Ciuculescu Maria; şi construcţiile aflate pe acesta: Biserică parohială, în suprafaţă de 203 metri pătraţi, Casa Parohială, în suprafaţă de 89 metri pătraţi şi anexă în suprafaţă de 44 metri pătraţi, clopotniţă, în suprafaţă de 17 metri pătraţi, magazie de lemne, în suprafaţă de 18 metri pătraţi, şi anexă în suprafaţă de 5 metri pătraţi.”
Din 15 decembrie, Parohia Cândeşti poate demara procedura de intabulare
Cea mai proaspătă sentinţă generată de un demers al unei instituţii de cult creştin ortodox, care vrea să se pună în ordine cu actele de proprietate, a fost pronunţată pe 15 decembrie, în favoarea Parohiei Cândeşti. Cererea înregistrată la instanţa municipală pe 8 mai, având Parohia, în numele căreia a acţionat Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, în rol de reclamant, şi Comuna Albeştii de Muscel, reprezentată de primarul Cătălin Mihai Manta, de pârât, a fost tranşată pe parcursul a trei termene de judecată. Nici autorităţile de aici n-au blocat demersul oficialilor bisericeşti, care, cu martori şi cu documente, şi-au probat pretenţiile, recunoscute, într-un final, pe cale judecătorească. Uzucapiunea de lungă durată a avut ca efect dobândirea în proprietate de către Parohia Cândeşti a unui teren intravilan de 2.408 metri pătraţi, având ca vecinătăţi strada Magistrat Sorin Moisescu, la Nord; Vasu Petrică şi Vasu Camelia Geanina, la Sud; Vasu Petrică şi Vasu Camelia Geanina, la Est; Marin Ionuţ, la Vest. Proprietatea include şi construcţiile aflate pe terenul descris: Biserică parohială, în suprafaţă de 177 metri pătraţi, şi două anexe, una de 10 metri pătraţi, cealaltă, de 5 metri pătraţi.
Magda BĂNCESCU