Asigurările primarului în faţa Consiliului Local, potrivit cărora lucrarea de renovare a Băilor „Kretzulescu” nu se abate cu nimic de la proiectul rămas fără finanţarea europeană, n-au gâdilat urechile tuturor. Oportunitatea ivită, după pierderea banilor de la UE, de a alege altă destinaţie a imobilului de lângă pasarelă, abandonat de constructor în primăvara anului 2015, a declanşat nostalgia vremurilor în care băile erau punctul forte al parcului. Chiar al oraşului, judecând după numărul şi calitatea vizitatorilor atraşi de beneficiile pentru sănătate ale „staţiunii climaterice” de altădată. Având în faţă o nouă documentaţie privitoare la Băile „Kretzulescu”, pe care conducătorul Câmpulungului a comandat-o ca să ştie cât mai are de cheltuit pentru finalizarea reabilitării clădirii, unora dintre aleşi li s-a înfiripat gândul de a nu mai păstra funcţionalitatea gândită de Călin Andrei şi colaboratorii săi din proiect şi de a se întoarce la origini. Adică să fie reconstituit, după fotografiile de epocă, vechiul complex de relaxare şi tratament, nemaiexistând constrângerile impuse de Uniunea Europeană, care n-a dorit să finanţeze intenţia de a reda băilor funcţionalitatea iniţială.
Primarul, care se grăbeşte să scoată contractul la licitaţie, nu vrea ca băile să redevină băi
În speranţa că le va obţine cu uşurinţă votul, dacă îi convinge că proiectul început de fostul primar liberal va fi respectat întocmai, şeful Executivului a luat-o cu „Doamne, ajută!” înainte, la întrunirea de săptămâna trecută, când au ajuns în Consiliu cifrele actualizate ale lucrării la băi. „La proiect nu umblăm cu absolut nimic. Doar venim cu indicatorii tehnico-economici, de care avem nevoie pentru licitaţie, la „restul de executat”. Pe vremea lui Corint (n.r. firma din Alba Iulia, care şi-a bătut joc de proiectul „Kretzulescu” şi de banii europeni), am făcut consolidarea clădirii, acum un an, am făcut conservarea clădirii, prin execuţia acoperişului, şi mai sunt celelalte lucrări de executat. Ca să pot să scot la licitaţie, am nevoie de indicatori. Atât. În rest, clădirea băilor are acelaşi proiect din 2010 (n.r. conceput în 2008, finalizat în 2010).”, sunt asigurările primarului care n-au fost primite cu entuziasm de toată lumea.
Cel puţin, nu de medicul Silviu Mănescu, pe care l-ar încânta mai tare să vadă băile redeschise, în locul muzeului, în esenţă, propus a funcţiona în construcţia de lângă pod. Ca o paranteză, arhitecta Anca Coşa susţine că, în afara activităţii „statice”, reprezentate de spaţiile expoziţionale, în incintă va fi şi „acţiune”, graţie ideilor sugerate fostei conduceri liberale a municipiului de către consilierul preşedintelui Klaus Iohannis, la Departamentul Cultură, Culte şi Centenar. „Este obligatoriu să facem acelaşi proiect? Poate, de acum 10-15 ani, lucrurile s-au mai schimbat puţin. Poate sunt şi alte oportunităţi de a face ceva acolo, căci aşa cum este proiectat sunt nişte săli, pur şi simplu, numerotate ca săli de expoziţie, în care nimeni n-o să ştie ce să facă acolo.”, nu s-a arătat încântat medicul Mănescu de investiţia de 9,7 milioane de lei, la cât s-a estimat „restul de executat”, care se face pentru a transforma băile în muzeu. „Ceea ce, acum doisprezece ani, era considerat viabil nu mai este acum. Nu este deloc de neglijat să ne gândim dacă putem da altă formă, altă utilitate acelui loc care, pe vremuri, era un renumit loc de băi.”, a bătut Nicolae Dumitrescu în aceeaşi direcţie în care ţintea şi colegul Mănescu.
„În proiect scrie foarte clar destinaţia, pe fiecare compartiment în parte. Modificarea acestui proiect, după ce am făcut consolidarea, compartimentarea, înseamnă cu totul altceva. Dacă l-am modifica înseamnă că mai prelungim un an şi ceva şi clădirea băilor o să rămână în continuare aşa.”, s-a arătat primarul împotriva revizuirii proiectului care, cât era susţinut financiar de UE, impunea un scop preponderent muzeal al imobilului. Acum, fiind făcut pe bani locali – deşi nu vedem cum va duce povara acestei lucrări bugetul acestui an şi al anilor viitori -, teoretic, aleşii sunt liberi să decidă ce fac cu clădirea. Mai puţin primarul, care se grăbeşte să scoată contractul de execuţie la licitaţie şi, la fel ca în cazul Bulevardului „Pardon”, menţine un proiect care are şansa să fie îmbunătăţit. Adică altul, în locul lui, clar, l-ar îmbunătăţi, ca să fie sigur că-i iese ceva mai bun decât predecesorului său.
Şi, totuşi, proiectele lucrate în timpul lui Bălan şi Andrei au urmărit tot o destinaţie de „băi comunale” şi „băi spa”
Şi autorii lui „Kretzulescu” şi-au dorit altceva. Dar n-a coincis cu ce putea finanţa, la acel moment, Uniunea Europeană. Şi ca să poată fi accesaţi banii care, într-un final, s-au pierdut prin nerealizarea investiţiei, echipa implicată s-a lăsat consiliată de Sergiu Nistor, consilierul preşedintelui României, proprietar al unei case de vacanţă în Câmpulung. „Consilierul preşedintelui Iohannis l-a consiliat pe domnul primar Călin Andrei pentru această funcţiune, în colaborare cu Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, pentru „Şcoala de Arhitectură Tradiţională”. Din punctul lui de vedere şi cu sprijinul dumnealui, aici se va face această funcţiune. Noi am păstrat această funcţiune totdeauna, care se poate modifica numai prin hotărâre de Consiliu. Este o funcţiune inovativă.”, insistă arhitecta Coşa, care, în studiul iniţial, comandat de primul primar care a pariat pe „Kretzulescu”, fostele băi funcţionau tot ca băi.
Dr.Mănescu nu pare convins de eficienţa utilităţii propuse prin proiectul acceptat de UE, pusă în balanţă cu prima funcţiune servită de clădire. „Este o zonă turistică, istorică, unul dintre punctele de interes în Câmpulung. Asta pentru că, iniţial, au existat acolo băi comunale – o chestie de igienă -, ulterior a existat şi o parte de spa. În curtea interioară exista o zonă de agrement foarte bine şi foarte atent gestionată şi echilibrată, cu apă, bărcuţe, fântâni, podeţe, curţi interioare. Aţi avut în vedere, când aţi realizat proiectul, să refaceţi această funcţionalitate?”, a întrebat medicul Mănescu, după care altă funcţionalitate, în afara celei descrise de el, echivalează cu nerespectarea sitului istoric.
„În anii 2000 şi ceva – a venit răspunsul arhitectei -, noi am executat acest proiect cu funcţiunea „băi comunale”, pentru că aşa a vrut primarul de la acea vreme (n.r. George Bălan). Ulterior, am refăcut acest proiect cu funcţiunea „băi spa”, s-a lucrat cu domnul doctor Albulescu şi doamna Luana Albulescu. În 2007, am făcut un proiect inovativ. Consultantul de la Uniunea Europeană a zis aşa: nu putem să vă dăm bani pentru băi balneare. De ce? Pentru că este o funcţiune foarte la modă în acest moment. Destinaţia s-a ales în bună înţelegere cu domnul Sergiu Nistor. Aceste lucruri se vorbesc şi cu alţi specialişti, nu numai cu cei locali. Sunt mulţi oameni interesaţi. Şi domnul Şerban Sturdza, fostul preşedinte al Ordinul Arhitecţilor, care acum conduce Fundaţia Pro Patrimonio… Sunt personalităţi care au câte o căsuţă de vacanţă aici. Atunci, s-a purtat o discuţie cu mai mulţi oameni, la un alt nivel… cu domnul Nicolae Raţiu şi alţii. S-a ajuns la concluzia că aici ar trebui o funcţiune culturală, ca atunci când vine cineva în Câmpulung, să viziteze un loc dinamic, care să aducă oamenii către istorie şi către tradiţie. Atunci, în studiul de fezabilitate şi în D.A.L.I.-ul predat există o cercetare asupra a ceea ce înseamnă o parte de Muzeu, o parte de studii şi centre de cercetare şi o parte de expoziţie şi galerie de artă. Ştiţi bine că Muzeul nu mai încape în clădirea pe care o împarte cu Administraţia Fiscală. Atunci, va fi o parte în care istoria se îmbună cu arhitectura. Domnul Sergiu Nistor a zis aşa: în nicio zonă din România, arhitectura nu poartă denumirea zonei. Noi avem arhitectură de Muscel. Luaţi bancnota de zece lei pe care apare casa de Muscel. Noi avem această casă cu prispă orientată către Sud. Dumnealui a vrut să pună în valoare aceste case care sunt importante pentru noi, românii.”
Coşa asigură că lucrarea propusă de ea nu elimină nimic din peisaj, dimpotrivă, pune în valoare întreg ansamblul Băilor „Kretzulescu”, recreat după imaginile care îi poartă în trecut pe privitori.
Magda BĂNCESCU