=Asta în condiţiile în care moldoveanul Tofan şi-a ţinut permanent reziduurile mortale într-o harababură desăvârşită!
Ca să ne explice de ce avem nevoie de 22 de pompieri voluntari, cu cheltuiala aferentă pentru bugetul local, chiar dacă aceştia nu sunt plătiţi decât pentru intervenţii, inginera Chelu descrie într-un raport remis consilierilor locali şi presei ce pericole pândesc Câmpulungul, la care se impune intervenţia unui S.V.S.U. întărit numeric şi logistic. Înaintea riscurilor naturale, tehnologice şi biologice, pe care le vom puncta în cele ce urmează, ar justifica reorganizarea Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă repere fireşti precum întinderea şi populaţia municipiului. Astfel, aflăm că localitatea are o suprafaţă cadastrată de 3.548 hectare, din care 1.666,06 hectare în intravilan şi 1.881 hectare în extravilan. Iar numărul de locuitori se cifrează la 30.025, aflaţi în 4.441 de clădiri, din 12.263 de gospodării.
Barajul să reziste! Inundaţiile cauzate de pâraiele locale sunt un „fâs” pentru gestionarii situaţiilor de urgenţă
La capitolul inundaţii, unul dintre fenomenele meteo periculoase ce ameninţă Câmpulungul, necazul îl reprezintă afluenţii Râului Târgului, adică pâraiele care se transformă în torente, la ploi puternice, fiind menţionate în raportul consilierei Gabriela Chelu Valea Zidarilor şi Valea Bărbuşii. Distrugeri însemnate a cauzat şi pârâul Valea Româneştilor, dar dacă specialista în situaţii de urgenţă a Primăriei nu-l prezintă în informarea sa înseamnă că nu reprezintă un pericol atât de mare precum cred locuitorii zonei străbătute de firul de apă. Care puţin mai are şi lasă aşezarea fără stradă, la cât de violent rupe malurile atunci când este umflat de precipitaţiile verii. Pentru amatorii de cifre, „bazinul hidrografic al Râului Târgului este amenajat pe o lungime de 7 km, de la fosta platformă industrială ARO, până la Gara Câmpulung, iar afluenţii care au caracter torenţial sunt amenajaţi pe lungimi cuprinse între 0,4 km şi 8 km”, fiind date ca exemplu Valea Mirea şi Valea Rudarilor.
Cel mai mare pericol de inundare îl constituie, conform raportului doamnei Chelu, Barajul Râuşor. „În cazul unei avarii majore a barajului, unda de viitură ce s-ar putea forma prin deplasarea sa în aval, pune în stare de pericol, într-o zonă de inundabilitate, populaţia, operatorii economici şi instituţiile publice.”, redăm din aceeaşi sursă. În schimb, „formaţiunile torenţiale – Valea Furnica, Valea Teiului, Valea Bărbuşii, etc. – cu lungimi amenajate şi neamenajate, cuprinse între 0,4 – 3,3 km, nu prezintă pericol de inundaţie a populaţiei, operatorilor economici, instituţiilor publice. Pot fi afectate drumurile rutiere şi de cale ferată, liniile de telecomunicaţii, electrice, poduri şi podeţe.”, continuă scriitura cam din birou. Căci, la fiecare rupere de nori serioasă, sunt destui câmpulungeni care se trezesc cu curţile şi beciurile pline de apă. Adică inundate.
Alt risc, din categoria celor naturale, la care suntem expuşi, este că bate vântul. Şi bate cam tare de când s-a defrişat masiv Muscelul, având parte, în mod meritat, de furtuni şi vijelii din ce în ce mai des.
Lista nenorocirilor continuă cu incendiile din gospodăriile câmpulungenilor, cauzate cel mai adesea de coşuri de fum necurăţate şi de improvizaţiile la instalaţia electrică. Iresponsabilitatea unora dintre semeni, care perpetuează practici din bătrâni, interzise în prezent, a stat la baza incendiilor de vegetaţie.
Cine a spart pereţii interiori a făcut un rău tuturor, în cazul unui cutremur serios
Poziţionarea Câmpulungului în zona seismică făgărăşeană, „aşezată sub placa moesică, ce vine în subducţie cu placa est-europeană”, îl face vulnerabil în cazul producerii unor cutremure. „Zona seismică făgărăşeană (Rucăr-Câmpulung), considerată ca fiind a doua zonă seismică din ţară, este caracterizată prin cutremure de natură tectonică, nu vulcanice normale, ce pot atinge magnitudinea de 7 grade pe scara Richter. Ea prezintă o ciclicitate de 84-86 ani, cel mai mare cutremur, în baza datelor istorice a periodicităţii evenimentului, având loc în data de 26 ianuarie 1916, cu o intensitate de aproximativ 8 grade pe scara Mercalli.”
Raportul punctează consecinţele cunoscute de toată lumea în cazul unui seism puternic: prăbuşirea clădirilor vechi, din centrul istoric şi nu numai, a celor mai noi executate fără respectarea normelor de urbanism, a blocurilor în care proprietarii au înfiinţat spaţii comerciale la parter prin spargerea pereţilor interiori ori în care au modificat planul apartamentelor renunţând la pereţii de rezistenţă. Asta pe lângă urmări precum distrugerea construcţiilor industriale, a reţelelor de utilităţi, avarierea Barajului Râuşor, declanşarea unor incendii, a unor alunecări de teren, a unor accidente, posibil şi a unor epidemii.
Fiindcă am adus vorba despre alunecările de teren, acestea se manifestă şi fără cutremure. Raportul enumeră între zonele afectate de acest fenomen întreţinut şi de izvoarele subterane, şi de specificul zonei fost miniere, atât partea dreaptă a Râului Târgului – străzile Revoluţiei, Richard, Petre Zamfirescu, Drăceşti-Mărcuş -, cât şi partea stângă, cartierul Vişoi III, blocurile C12-C13, versantul drept Valea Bărbuşii.
Global Eco Center, mic copil pe lângă Edilul, un bau-bau în materie de contaminare chimică, explozie şi poluare
Materialul care justifică necesitatea funcţionării S.V.S.U. cu 22 de oameni, din cauza riscurilor din mai multe categorii, continuă cu cele tehnologice. Între acestea figurează accidentele, avariile, exploziile şi incendiile. Dacă n-ar fi de plâns, este de râs maniera puerilă în care tratează raportul subalternei lui Ţâroiu cazul „Global Eco Center”, responsabilă de producerea celui mai mare incident de mediu de la Câmpulung, în care un depozit de deşeuri periculoase a ars vreme de nouă ore încontinuu. Iată cum bagatelizează situaţia acoperită de autorităţi funcţionara Primăriei, după care moldoveanul cu otrăvuri abandonate la ARO era un fel de concurenţă a lui Văsâi, patronul de la Financiar Urban.
„În zona de competenţă s-a înfiinţat SC Global Eco Center, care prestează servicii de colectare selectivă a deşeurilor (ambalare, transport, pretratare). Pentru transportul deşeurilor depozitate în vederea neutralizării, reciclării, se utilizează DN73. Substanţele periculoase respective, produsele chimice, care, pe timpul transportului, din cauza accidentelor de circulaţie, avariilor apărute la mijloacele de transport, reacţiilor chimice neprevăzute, pot conduce la apariţia unor explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândirea de substanţe periculoase pe sol şi în mediul înconjurător, pot prezenta un pericol pentru sănătatea oamenilor, animalelor sau contaminarea solului.”, este descrierea cu delicateţe a afacerii derulate într-o manieră haotică, lipsită de discernământ, de patronul care a dat bir cu fugiţii.
Dacă Global Eco Center este prezentată ca o neînsemnată pocnitoare de Anul Nou, în schimb, Edilul CGA SA este catalogată drept o bombă cu ceas. „SC Edilul CGA, prin transportul pe calea rutieră a clorului, poate constitui un real pericol de contaminare chimică sau explozie, fiind necesare acţiuni de limitare şi înlăturare a urmărilor unui accident chimic.”, susţine autoarea documentului. Şi tot Edilul apare ca „posibil poluator” al apelor, prin Staţiile de Tratare şi Epurare.
Nu suntem feriţi nici de un eventual risc nuclear. Şi asta din cauză că Sudul municipiului „intră în zona de planificare pe termen lung, 30 km, în cazul unui accident la ICN Mioveni”. Nu este omisă din înşiruirea riscurilor nici muniţia neexplodată, datând din Primul Război Mondial.
Până acum, am fost feriţi – dar să nu ne bucurăm prematur – de căderile de obiecte din atmosferă. „În unitatea administrativ teritorială nu s-au produs astfel de evenimente.”, este nota optimistă a sintezei nenorocirilor din trecut şi din viitor, înainte de a aminti de alt pericol aflat după colţ: îmbolnăvirea în masă a oamenilor şi animalelor. Magda BĂNCESCU