22 de pompieri voluntari reprezintă, din câte lasă să se înţeleagă materialul pregătit pentru şedinţa Consiliului Local, de ieri după amiază, dimensiunea potrivită a Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, raportată la suprafaţa municipiului, numărul de locuitori, predispoziţia la dezastre şi tipurile de riscuri care ne pasc: inundaţii, furtuni, incendii, cutremure, alunecări de teren, riscuri tehnologice şi riscuri biologice, în completarea celor cauzate de natură. Până acum, situaţiile de urgenţă erau gestionate, în teorie, de un Compartiment de Protecţie Civilă al Primăriei, care funcţionează cu doi angajaţi: consilierul Gabriela Chelu şi referentul Marcel Pârşan. Un ordin apărut anul trecut impune o reorganizare a acestui domeniu, care trebuie asigurat de un Serviciu Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă de Tip V1. Rămâne să aflăm cine va fi şeful lui, pentru că legea prevede că, obligatoriu, acesta va fi un specialist un domeniu. Or pe oamenii de la Situaţiile de Urgenţă din grila Primăriei nu i-am remarcat pe teren, ţinând piept cataclismelor locale. Dintre cei 22, numai şeful figurează ca salariat al Primăriei, restul sunt voluntari, care au dreptul la indemnizaţii pentru timpul alocat misiunilor de salvare, plus hrană, dacă intervenţia se prelungeşte mai mult de patru ore.
Primarul coordonează pompierii voluntari
Reorganizarea se produce în baza Ordinului MAI 75/2019 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă. Hotărârea de Consiliu, prin care este reglementată trecerea serviciului de la categoria I la V1, era necesară în vederea emiterii avizului de reorganizare a activităţii de către ISU Argeş. Iată în continuare cum arată viitorul S.V.S.U., reorganizat, conform noilor cerinţe ale legii, la Tipul V1, care impune o componenţă lărgită:
1.Şef Serviciu: o persoană (personal angajat);
2.Compartimentul pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă:
8Şef compartiment: o persoană;
8Specialist în prevenire: zece persoane;
3.Formaţie de intervenţie:
8Şef formaţie: o persoană;
8Echipe specializate:
-Echipa specializată de stins incendii: şef echipă – o persoană; servanţi – două persoane;
-Echipa specializată de avertizare, alarmare, căutare, deblocare, salvare, evacuare:
A.Şef echipă: o persoană; servanţi: două persoane;
B.Şef echipă: o persoană; servanţi: două persoane;
În total, S.V.S.U. va număra 22 de persoane, cu precizarea că un voluntar poate face parte din una sau mai multe echipe specializate. Aşa se prezintă organigrama cu numărul de personal al pompierilor voluntari ai municipiului Câmpulung, care beneficiază şi de un Regulament de organizare şi funcţionare. Potrivit acestui document, despre care relatăm înainte de aprobarea lui de către Consiliul Local, primarul este coordonatorul activităţii noii structuri, care îşi va avea sediul tot în Primărie, la fel ca Poliţia Locală.
Deocamdată, prima grijă a Consiliului Local este să asigure uniformele şi echipamentul de protecţie
Din câte am remarcat studiind organigrama, doar şeful S.V.S.U. este considerat „personal angajat”, încadrat în condiţii de muncă similare personalului serviciilor de urgenţă profesioniste. De altfel, regulamentul menţionează că „funcţiile de şef Serviciu Voluntar şi conducătorii autospecialelor de intervenţie se încadrează, în mod obligatoriu, cu personal angajat.” N-am găsit în actul de funcţionare al S.V.S.U. prea multe despre „logistica” pompierilor voluntari, care nu vor merge la intervenţii cu mâinile în buzunar. Mai mult decât despre utilajele de lucru ni se povesteşte despre uniforma, echipamentul de protecţie şi însemnele distinctive, pe care pompierii sunt obligaţi să le poarte în timpul executării serviciului, iar Consiliul Local este obligat să le-o asigure. Iar în cazul în care, pe timpul intervenţiei, acestora li s-a degradat îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, să-i despăgubească corespunzător.
Pompierii Primăriei au voie să poarte uniforma „şi în timpul deplasărilor de serviciu, la festivităţile şi manifestările oficiale, precum şi în alte ocazii, din dispoziţia şefului S.V.S.U.”. Le este interzis să apară în costumaţia de serviciu „în locuri şi împrejurări care ar putea aduce prejudicii prestigiului serviciului.” Cheltuielile, după cum spuneam, pentru costumarea celor 22 le suportă Consiliul Local, căruia, prin regulament, nu i se impune, însă, şi obligaţia de a investi într-o autospecială, de pildă, cu care aceştia să se deplaseze la intervenţii.
Destul de evaziv, la finalul normelor înşirate pe 28 de pagini, mai mult ca sigur, inspirate din lege, după caracterul general, sunt fixate obligaţiile autorităţilor locale legate de modul de finanţare, dotare, exploatare, întreţinere, evidenţă şi control al patrimoniului. Şi anume „Consiliul Local va prevedea distinct în proiectul bugetului propriu resursele financiare necesare organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor” de către S.V.S.U. După cum era de aşteptat, bugetul local asigură finanţarea cheltuielilor curente şi de capital aferente acestei activităţi suplimentare, care, până la noile reglementări, se reducea la un birou cu doi conţopişti, Chelu şi Pârşan, care n-aveau nicio treabă cu intervenţiile în teren.
„Consiliul Local răspunde de asigurarea tehnico-materială a serviciului voluntar, de modul de depozitare şi folosire a tehnicii, accesoriilor şi materialelor din dotare” şi pune la dispoziţie „sediile şi utilităţile necesare, precum şi spaţiile adecvate pentru pregătirea de specialitate a personalului, adăpostirea mijloacelor tehnice, depozitarea materialelor.”
Indemnizaţii, hrană, cazare şi diurnă asigurate de Consiliul Local
Voluntarii nu prestează chiar gratis. Aceştia au dreptul la „indemnizaţii pentru timpul efectiv de lucru la intervenţii şi la celelalte activităţi prevăzute în programul serviciului, al căror cuantum orar se stabileşte şi se acordă de către Consiliul Local, diferenţiat pe categorii de funcţii. Pe timpul cât se află la cursuri de pregătire şi concursuri profesionale, organizate în afara municipiului, personalul S.V.S.U. beneficiază de toate drepturile de deplasare, cazare şi de diurnă, ca personalul serviciilor de urgenţă profesioniste, care se acordă de Consiliul Local.”
Ansamblul de reguli pregătite pentru şedinţa de ieri mai prevede că personalul S.V.S.U., „salariaţi ai altor instituţii publice sau operatori economici, îşi păstrează drepturile de salariu, la locul de muncă, pentru perioada cât participă la intervenţii, cursuri de pregătire ori concursuri profesionale.”
În sarcina autorităţilor locale intră şi antidotul asigurat personalului, pe timpul intervenţiei, antidot adecvat naturii mediului de lucru. „În cazul operaţiunilor de lungă durată, de peste patru ore, Consiliul Local sau beneficiarul intervenţiei asigură personalului S.V.S.U. hrana, în echivalentul a cel puţin 2.000 de calorii pe zi.”, este altă obligaţie ce revine finanţatorului acestei activităţi. M.B.