Câmpulungenii au avut asigurată lectura de week-end, graţie zelului combinat cu disperare al autorităţilor noastre de a face publică propunerea de buget pe 2019, cu o întârziere nemaiatinsă vreodată de municipiu. Cum nemaiatinse până acum sunt şi cifrele la care aspiră gestionarii banului public: 90,8 milioane de lei, şi la venituri, şi la cheltuieli. În acest an, lozinca Economicului trecut cu brio la examenul Fiscului, graţie performanţei de 97,71% la încasări, în 2018, este „cheltuim cât producem, până la ultimul leu”. Un buget cutezător, dacă ne raportăm la execuţia la 31 decembrie 2018, de 41,7 milioane de lei, cu aproximaţie, la venituri, şi 48,6 milioane de lei, la cheltuieli, deficitul fiind acoperit din excedentul bugetar. În 2019, ai noştri ţintesc la dublul încasărilor şi al consumului, şi asta nu datorită banilor câmpulungenilor, colectaţi într-un cuantum modest faţă de ce este în stare municipalitatea în materie de cheltuieli. Nu din cauză că n-ar plăti lumea, căci cetăţenii au o conştiinciozitate nemeritată de către autorităţi, ci pentru că se împuţinează plătitorii de taxe şi impozite.
Amintim că 2018 a fost încheiat cu un dezechilibru nepermis între veniturile proprii ale municipiului şi cheltuiala cu salariile la Primărie. O nesăbuinţă a conducătorilor oraşului, care au raportat încasări proprii de 13,6 milioane de lei şi un consum salarial de 15,6 milioane de lei. În 2019, vor să şteargă din memoria colectivă recordul negativ, propunându-ne nişte praguri pozitive. Cresc salariile, după cum o arată cheltuiala cu personalul, previzionată la 18,7 milioane de lei, diferenţa de 3 milioane de lei, faţă de anul precedent, reprezentând-o, cel mai probabil, indemnizaţiile de hrană plătite în sectorul bugetar. Aşadar, înregistrăm o creştere a lefurilor, care, chiar dacă nu este de speriat, la potenţialul demonstrat de actualele autorităţi, care au dublat, chiar triplat câştigurile în administraţia publică locală, în acest mandat, este, totuşi, o creştere. În schimb, veniturile proprii saltă în prognozele celor mai optimiste economiste din Muscel de la 13,6 milioane de lei la 32,4 milioane de lei. Cum o fi la final… vom vedea.
Ne interesează, fireşte, investiţiile înşirate pe două file anemice, pe care figurează restanţele anului trecut. Ba chiar unele nerealizări au dispărut cu totul din planurile edililor, care au folosit finanţările la alte urgenţe. Singura noutate pe lista de lucrări a acestui an o constituie o alocare de 200.000 de lei pentru documentaţia necesară extinderii reţelei de distribuţie a gazelor naturale pe străzile: Şoseaua Naţională, Valea Unchiaşului, Maramureş, Grigore Alexandrescu, Pârşeni, Profesor Gheorghe Mitu, Drăceşti. Şi anul trecut, bugetul a conţinut ceva legat de gaze, 100.000 de lei, planificaţi a fi cheltuiţi pe un studiu de fezabilitate în acelaşi scop: extinderea reţelei, fără a se preciza unde. Studiu care nu s-a mai făcut, căci, la momentul bilanţului, raportul primarului nu menţionează decât „inventarierea străzilor evaluate în vederea extinderii reţelei de gaze”. Adică mai nimic. În rest, aceleaşi investiţii pe care vi le-am tot expus şi probabil că le vom expune şi în 2020, căci alţi bani… de unde? Excedentul Câmpulungului susţine realizările propuse de Primărie cu 20 de milioane de lei, în completarea cărora vine Ministerul Dezvoltării, cu 21 de milioane de lei, ajutându-l pe Liviu Ţâroiu să prezinte câmpulungenilor un buget al investiţiilor tot cu titlu de premieră. Însă „miezul”… nu că e subţirel, dar e exact ce n-a făcut anul trecut. Măcar să-l ducă la îndeplinire şi pe acesta.
Cele mai costisitoare lucrări sunt cele finanţate prin PNDL: Industrialul de jos, cu aproape 4 milioane de lei, conducta de aducţiune, cu 4,5 milioane de lei şi Staţia de Epurare, cu 13,3 milioane de lei. Podul de pe Şoseaua Naţională se apropie de 700.000 de lei, deci, nu intră în categoria scumpătăţilor care nu lipsesc nici de pe agenda proprie a Primăriei: canalizarea menajeră pe şapte străzi (Constantin Brâncoveanu, Petre Ţuţea, Valea Bărbuşii, Maramureş, Calea Pietroasă, Drăceşti, Calea Măgurii), cu 2 milioane de lei, apa pe Grigore Alexandrescu şi Valea Bărbuşii, cu 2,7 milioane de lei, nouă drumuri (Drăceşti, Boboc, Rujoi, Nedeleşti, Plăieşi, Leculeşti, Livadiei, Chilii şi Ion Ţicăloiu), cu 4 milioane lei, şi Piaţa Primăriei, cu 6 milioane de lei. Special am lăsat la sfârşit reabilitarea Bulevardului „Pardon”, care beneficiază de o alocare de 2 milioane de lei, fără a vă putea informa care este suma totală care îi trebuie lui Liviu Ţâroiu, pentru a onora contractul multianual atribuit, conform zicerilor acestuia la o emisiune tv, aceluiaşi constructor care amenajează Piaţa Primăriei.
Auzind că au deja un câştigător al licitaţiei, mai puţin proiectul bulevardului, care a fost cerut de ni s-a acrit nouă, consilierii potrivnici lui Ţâroiu – la nivel declarativ, căci, în spate, toţi sunt cu el – au pus întrebări legate de adjudecatar. De fapt, au întrebat dacă s-a ţinut licitaţia, numai că n-a avut cine să le răspundă. Asta pentru că directoarea Iarca, mai în măsură decât Blidaru să-i ţină locul lui Ţâroiu, care a absentat la şedinţa de săptămâna trecută, zice că nu ştie nimic. Şefa Economicului din Primărie susţine cu tărie că nu are cunoştinţă de licitaţie, dar bănuieşte că „da”, s-a ţinut, afirmaţie care ni se pare aberantă. Cum să nu ai habar despre cel mai important contract al Primăriei, plătit din banii câmpulungenilor, după cel privitor la Piaţa Primăriei, care este în derulare? Iarca n-a ştiut mai nimic la întrunirea ţinută fără primar. Nici cine este şeful GAL Câmpulung, alt proiect bănos al Primăriei, prin care rulează cele 7 milioane de euro de la UE. Nici de unde vor fi luaţi banii pentru blocul „social”, cele 4,3 milioane de lei, a căror omisiune din bugetul pe 2019 am remarcat-o cu plăcere. Chiar nu-l înţelegem pe Ţâroiu, care-şi plăteşte gras „lacheii”, vorba lui Dumitrescu pentru oamenii de încredere ai primarului, dacă numai el le ştie pe toate.