(continuare din numărul trecut)
,,PE MUNTELE FERICIRILOR”
Fericiţi cei cu inima curată căci ei vor vedea pe Dumnezeu Matei 5:8
Privind spre inimi, „Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ şi că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău” Geneza 6:5. O primă apreciere absolută a lui Dumnezeu cu privire la inima omului este că „toate întocmirile gândurilor”, fără excepţie, sunt îndreptate spre rău. Noi credem că în inima noastră sunt uneori gânduri rele, alteori gânduri bune sau chiar neutre, corectabile, deci nu dintre cele mai rele. Dar Dumnezeu, din înălţimea cerului şi cu competenţa Sa absolută, vede că nimeni nu s-ar putea excepta în faţa acestei aprecieri. În al doilea rând este această constantă a preocupărilor: „în fiecare zi”. Nu suntem deosebiţi într-o zi sfântă de duminică faţă de zilele obişnuite ale săptămânii şi gândurile inimii noastre nu se schimbă, chiar dacă suntem într-un mediu sfânt de adunare, unde ascultăm Cuvântul lui Dumnezeu. Lucrurile pe care le auzim pot fi sfinte, dar inima noastră rămâne aceeaşi. O a treia apreciere absolută este: „numai spre rău”. „Inima este nespus de înşelătoare şi deznădăjduit de rea” Ieremia 17:9 şi „dinăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia” Marcu 7:21-22. Aceasta este inima noastră şi pe aceasta Domnul Hristos o doreşte curată!
Cum este posibilă curăţia inimii? Sunt două măsuri: curăţia prin sângele Domnului Hristos şi curăţia prin ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu, prin Duhul lui Dumnezeu. Primul aspect este curăţia cugetului, al doilea este curăţia sufletului.
Pentru a înţelege curăţia inimii prin CUGETUL SPĂLAT ÎN SÂNGELE DOMNULUI HRISTOS ne pot ajuta două experienţe credibile ale unor oameni credincioşi faţă de Dumnezeu. Prima experienţă este a lui David: „Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta! După îndurarea Ta cea mare, şterge fărădelegile mele” Psalmul 51:1. Este de remarcat că înaintea acestui verset, care propune fericirea prin curăţia de inimă, este înfăţişată mila lui Dumnezeu: „vor avea parte de milă”. Curăţia începe întotdeauna prin mila lui Dumnezeu, prin oferta îndurării Sale. Psalmistul îi cere lui Dumnezeu: „Spală-mă cu desăvârşire de nelegiuirea mea şi curăţeşte-mă de păcatul meu! Căci îmi cunosc bine fărădelegile şi păcatul meu stă necurmat înaintea mea. Împotriva Ta, numai împotriva Ta am păcătuit şi am făcut ce este rău înaintea Ta; aşa că vei fi drept în hotărârea Ta şi fără vină în judecata Ta. Iată că sunt născut în nelegiuire şi în păcat m-a zămislit mama mea. Dar Tu ceri ca adevărul să fie în adâncul inimii: fă dar să pătrundă înţelepciunea înăuntrul meu! Curăţeşte-mă cu isop şi voi fi curat; spală-mă şi voi fi mai alb decât zăpada. Fă-mă să aud veselie şi bucurie şi oasele pe care le-ai zdrobit Tu se vor bucura. Întoarce-Ţi privirea de la păcatele mele, şterge toate nelegiuirile mele! Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou și statornic!” Psalmul 51:2-10.
Din această experienţă a psalmistului putem observa dorinţa ca adevărul să pătrundă în inimă: „Tu ceri ca adevărul să fie în inimă”, ceea ce este altceva decât preocuparea fariseilor, pentru care adevărul era ceva exterior vieţii. Adevărul pătrunzând în inimă aduce întâi descoperirea stării reale de inimă: „Îmi cunosc bine fărădelegile şi păcatul meu stă necurmat înaintea mea. Împotriva Ta, numai împotriva Ta am păcătuit”, ceea ce înseamnă recunoaşterea în lumina adevărului a vinovăţiei faţă de Dumnezeu.
Apoi este recunoaşterea îndreptăţirii lui Dumnezeu: „Aşa că vei fi drept în hotărârea Ta şi fără vină în judecata Ta” şi ce mare lucru este să poţi recunoaşte vina personală şi apoi dreptatea divină! Eu sunt vinovat, îmi cunosc bine păcatul, iar Tu eşti drept – sunt două convingeri de seamă pe care le aduce adevărul care pătrunde în inima celui ce are parte de mila divină. Mila lui Dumnezeu deschide inima pentru adevăr, aşa cum se spune despre Lidia că „Domnul i-a deschis inima” Faptele apostolilor 16:14. Domnul are putere să deschidă inima! Uneori apelează la cele mai tandre expresii ale dragostei Sale, iar alteori, când inima se împotriveşte, o zdrobeşte cu Cuvântul Său care este şi un ciocan care sfarmă stânca.
Anunţ important: Având în vedere că venirea Domnului Isus este foarte aproape, vă invităm în ziua de 09 septembrie 2018, la ora 10.30 să veniţi la Adunarea Creştină Betel Câmpulung, din strada Matei Drăghiceanu, nr. 3 (lângă Lidl) pentru a primi un mesaj din partea lui Dumnezeu!
2 Corinteni 5:20: „…vă rugăm fierbinte, în Numele lui Hristos: împăcaţi-vă cu Dumnezeu!”
(continuare în numărul viitor)
Publicat din cartea ,,Pe muntele fericirilor” de Ion Socoteanu și cu acordul autorului.
Adunarea Creştină Betel Câmpulung, strada Matei Drăghiceanu, nr. 3. Telefon contact: 0745.021.424