Jumătatea mandatului 2016-2020 aduce încă o decizie cu iz popular, menită să consolideze scorul partidului care conduce Câmpulungul: eşalonarea datoriilor la bugetul local pentru patronii din municipiu. Procedura prin care agenţilor economici restanţieri le sunt acordate astfel de înlesniri a fost aprobată la sfârşitul lunii aprilie, având la bază o cerere pe care deţinătorul unei firme a depus-o la Primărie pe 27 martie 2018. Şi ca să-l ajute pe acest patron, care a cerut şi a şi obţinut îngăduinţa autorităţilor de a-şi plăti debitele în rate, s-a dat o hotărâre de Consiliu, de folos tuturor celor aflaţi în situaţia acestuia. Aleşii s-au ferit să pronunţe numele societăţii comerciale pentru care s-a pus în mişcare Executivul Primăriei, cu o promptitudine pe care n-am remarcat-o în cazul altor solicitări. Dimpotrivă, sunt cetăţeni ale căror cereri nu ajung nici măcar la comisia de specialitate a Consiliului Local, unde se analizează înainte de a îmbrăca forma unui proiect de hotărâre. Or, în speţa de faţă, insul a fost servit de pe o lună pe alta şi, odată cu el, şi restul patronilor rămaşi în urmă, pentru care, cu o rapiditate nemaivăzută, s-a „croşetat” un regulament trecut de votul supersonic al Consiliului.
Sunt acceptaţi în program patronii cu datorii mai mari de 5.000 de lei
Vom extrage din Procedura de acordare a eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale restante datorate bugetului local de către persoanele juridice câteva informaţii de interes pentru cei vizaţi de recenta hotărâre a Consiliului Local.
Eşalonarea la plată se acordă pentru obligaţiile fiscale restante constând în impozit/taxa pe clădiri, impozit/taxa pe teren, impozit pe mijloacele de transport, precum şi pentru majorările de întârziere aferente acestora, inclusiv amenzi, înscrise în certificatul de atestare fiscală, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de procedură.
Perioada de eşalonare la plată este de:
*pentru obligaţii fiscale restante şi majorările de întârziere aferente, cuprinse între 5.001 lei – 10.000 lei, perioada de eşalonare este de până la 1 an;
*pentru obligaţii fiscale restante şi majorările de întârziere aferente, cuprinse între 10.001 lei – 20.000 lei, perioada de eşalonare este de până la 2 ani;
*pentru obligaţii fiscale restante şi majorările de întârziere aferente, cuprinse între 20.001 lei – 30.000 lei, perioada de eşalonare este de până la 3 ani;
*pentru obligaţii fiscale restante şi majorările de întârziere aferente, cuprinse între 30.001 lei – 40.001 lei, perioada de eşalonare este de până la 4 ani;
*pentru obligaţii fiscale restante şi majorările de întârziere aferente mai mari de 40.001 lei, perioada de eşalonare este de până la 5 ani.
Eşalonarea la plată nu se acordă pentru:
a) obligaţiile fiscale restante în sumă totală egală sau mai mică de 5.000 lei;
b) obligaţiile fiscale restante care au făcut obiectul unei eşalonări acordate în temeiul acestei proceduri, care şi-a pierdut valabilitatea;
c) obligaţiile fiscale reprezentând impozit/taxa pe clădiri, impozit/taxa pe teren şi impozit pe mijloacele de transport, precum şi majorări de întârziere aferente acestora şi amenzi, exigibile după data eliberării certificatului de atestare fiscală;
d) obligaţiile fiscale reprezentând impozit/taxa pe clădiri, impozit/taxa pe teren şi impozit pe mijloacele de transport, precum şi majorări de întârziere aferente acestora, inclusiv amenzi, care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, intră sub incidenţa art. 167 (n.r. prin compensare) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în limita sumei de restituit;
e) eşalonarea la plată nu se acordă pentru obligaţiile fiscale stabilite prin acte administrative fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, sunt suspendate în condiţiile art.14 sau 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care suspendarea executării actului administrativ fiscal încetează după data comunicării deciziei de eşalonare, obligaţiile fiscale de plată se comunică contribuabilului printr-o înştiinţare de plată.
Una dintre nedumeririle aleşilor liberali, cei ai puterii fiind lămuriţi şi împăcaţi cu tot ce le cere Executivul lui Liviu Ţâroiu să voteze, a fost pragul de la care sunt acceptaţi ca beneficiari ai facilităţii patronii cu datorii. „De ce de la 5.000 de lei, de ce nu scrieţi de la 0 la 10.000 lei? Dacă ai 4.900 lei (n.r. debit) nu beneficiezi, dacă ai 5.000 beneficiezi.”, a vrut să ştie consilierul Bogdan David. „Am considerat că o sumă până în 5.000 lei este rezonabilă, pe care şi-o poate achita orice contribuabil.”, a susţinut şefa Economicului. „Şi între 5.000 şi 10.000 lei era o sumă rezonabilă.”, a replicat Ionel State. Şi nu e totuna datoria unui chioşc cu cea a unei fabrici, în scenariul în care fabrica datoare 9.000 de lei e admisă la procedura de eşalonare, iar chioşcul, cu 4.500 de lei restanţe, nu.
Restanţierii, obligaţi să constituie garanţii la bănci înainte de a intra în procedura de eşalonare
Pusă să confirme public că hotărârea de Consiliu se adoptă la cererea unei societăţi, directoarea economică Violeta Iarca a ocolit răspunsul. „Orice contribuabil se poate adresa cu cereri de scutire. Sigur că da. Pentru soluţionarea unei cereri, noi trebuie să venim cu procedura proprie, ca să putem să aplicăm, dacă vrem să aplicăm.”, a lăsat aceasta să se înţeleagă că cererea unuia profită tuturor celor aflaţi în situaţia de restanţieri ai bugetului local.
O obiecţie a aleşilor liberali, care n-a afectat, însă, votul final a privit inserarea unei prevederi în regulament privitoare la constituirea unor garanţii de către debitor în cel mult 15 zile de la data comunicării hotărârii prin care a fost aprobată cererea de eşalonare la plată. Iată ce prevede articolul din regulament referitor la această obligaţie a firmei cu datorii:
„Garanţiile pot consta în: a) mijloace băneşti consemnate pe numele debitorului, la dispoziţia Municipiului Câmpulung, la Trezoreria Municipiului Câmpulung; b) scrisoare de garanţie bancară. Garanţiile constituite trebuie să acopere 100% din totalul obligaţiilor fiscale, pentru care s-a acordat eşalonarea. În cazul în care contribuabilul constituie garanţie sub forma scrisorii de garanţie bancară, aceasta trebuie să cuprindă următoarele elemente: a) denumirea băncii emitente; b) data emiterii scrisorii de garanţie şi perioada de valabilitate a acesteia. În acest caz, scrisoarea trebuie să aibă menţiunea că perioada de valabilitate a acesteia este cu cel puţin 3 luni mai mare decât scadenţa ultimei rate din eşalonarea la plată; c) valoarea scrisorii de garanţie bancară; d) obiectul pentru care se eliberează scrisoarea de garanţie bancară; e) semnăturile autorizate conform competenţelor stabilite; f) angajamentul ferm al băncii emitente de a plăti suma stabilită, în mod necondiţionat şi irevocabil, la solicitarea Municipiului Câmpulung.
Debitorul are obligaţia ca, în termen de trei zile de la constituirea garanţiei, să depună la serviciul de specialitate dovada constituirii acesteia, cu respectarea condiţiilor prevăzute în hotărâre. Municipiul Câmpulung eliberează garanţiile în termen de 15 zile de la data întocmirii referatului de finalizare a eşalonării la plată.”
„Dacă are bani, ce rost mai are să-şi eşaloneze aceste datorii?”, a întrebat consilierul Ionel State. „Prevederea legală aşa este. Este preluat din legislaţie. Contribuabilul poate opta să-şi constituie garanţia.”, a explicat directoarea Violeta Iarca, însă din regulament nu se înţelege că ar fi o opţiune constituirea garanţiei, ci o obligaţie. Asta pentru că, „în cazul pierderii valabilităţii eşalonării la plată, serviciul de specialitate execută garanţiile în contul obligaţiilor fiscale rămase neachitate, fără îndeplinirea altei formalităţi.” Aşadar, Primăria trebuie să aibă ce să execute, lucru pe care îl recunoaşte şi directoarea Iarca: „O eşalonare, o scutire, o facilitate fiscală, niciodată, un buget n-o acordă fără să-şi asigure o garanţie.” Asta deşi mai înainte spunea că respectivul contribuabil „poate opta” pentru constituirea garanţiei.
În mod firesc, pentru a recupera datoriile de la firmele de pe „lista neagră”, SRL-urile trebuiau acţionate în judecată de către Primărie. Şi le-a acţionat, susţine secretarul Nicolae Ghinea, luându-le, la capătul proceselor, cât au avut în conturi. Se pare că prea mult n-au avut, de vreme ce multe continuă să figureze printre datornicii istorici ai bugetului local.