Oamenii fundaţiei care face o treabă bună la Bughea de Jos, reuşind, prin masa caldă acordată şcolarilor de vârstă mică, să-i ţină pe copiii de la Valea Măcelarului la ore, l-au adus în faţa publicului muscelean pe reprezentantul unei organizaţii subordonate Departamentului de Stat al SUA. Anthony Darius Shields, din partea MN Neighborhoods Organizing for Change (NOC), a moderat o acţiune axată pe „Importanţa organizării comunitare în dezvoltarea proiectelor la nivel local”, pentru desfăşurarea căreia a fost aleasă sala de festivităţi a Primăriei Câmpulung. O idee inspirată, nu doar pentru lărgimea spaţiului, care trebuia să cuprindă participarea asigurată de liderii comunităţilor sărace din mai multe localităţi ale Muscelului, dar şi pentru frumuseţea arhitecturii ei, care l-a impresionat pe musafirul din America, adus de Melania Dinică şi colegele sale de la Fundaţia „Viaţă şi Lumină”. Deşi, iniţial, a fost anunţat ca gazdă doar viceprimarul Mărgărin Blidaru, primarul Liviu Ţâroiu şi-a făcut timp să asiste la o parte a seminarului şi chiar să intre în dialog cu oaspetele străin, care avea nevoie de interlocutori la întrebările adresate. Nu puteau lipsi de la evenimentul parte a proiectului „A better home”, derulat de fundaţia devenită de-a casei la Bughea de Jos şi Bughea de Sus, oameni dedicaţi crezului că, scoţându-i la muncă pe cât mai mulţi dintre etnicii romi, asta şi cu ajutorului statului, dator să sprijine autorităţile locale prin tăierea ajutoarelor sociale, sunt şanse de a spera măcar la civilizarea generaţiilor viitoare: Marian Neagoe, preşedintele Partidei Romilor Câmpulung, coordonator al zonei de Nord a Argeşului, Marius Liţă, expert în cadrul Prefecturii Argeş, Paul Petrescu, şeful Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Câmpulung, Dorel Tănăsescu, primarul comunei Bughea de Jos, un privilegiat, prin implicarea partenerilor de la „Viaţă şi Lumină”, în rândul omologilor musceleni, care au în localităţi aşezări de rudari, şi mulţi lideri, care au dat curs apelului preşedintelui Partidei de a aduce la Câmpulung săteni cărora să li se spună încă o dată că şcoala şi munca le uşurează traiul lor şi copiilor lor.
Pe lângă speech-ul elevat al oaspetelui american, le-au vorbit pe înţeles, la nivelul lor de oameni simpli, neieşiţi din cătune decât atunci când au treabă la ALOFM şi Fisc, pentru actualizarea documentaţiei de ajutor social, atât Marian Neagoe, cât şi Paul Petrescu, unii dintre cei mai înverşunaţi câmpulungeni, în spaţiul public, pe tema ajutoarelor sociale. Oameni ale căror bune intenţii şi strădanii sunt zădărnicite chiar de stat, care nu se hotărăşte o dată să pună capăt lenei.
Liviu Ţâroiu: „Puterea este în noi, dar cei de jos îţi dau puterea”
La începutul manifestării, Liviu Ţâroiu, ca gazdă, nu ca organizator, s-a arătat încântat de iniţiativa menită să încurajeze colaborări în proiecte urmărind ridicarea comunităţilor muscelene. „Noi, ca municipalitate, suntem alături de dumneavoastră în aceste idei şi cu cât ne vedem mai des, cu atât mai bine. Sper ca din ceea ce ni se va prezenta astăzi să învăţăm, ca să avem o viaţă mai bună.”, a fost salutul şefului municipiului adresat organizatorilor şi participanţilor. De doi ani, Fundaţia „Viaţă şi Lumină” are o legătură strânsă cu două comune muscelene, Bughea de Jos şi Bughea de Sus, hrănind elevii de la ciclul I-IV al şcolilor din satele Valea Măcelarului şi Bughiţa şi asigurându-le un ghiozdan plin cu rechizite la începerea anului de învăţământ.
Anthony Shields, de loc din Minneapolis, Minnesota, dintr-o comunitate săracă, lucrează cu grupul său pe probleme de rasism şi comunicare. Toamna trecută, a cunoscut-o pe Melania Dinică. Şi tot anul trecut, a şi venit în România, împreună cu un prieten român, pentru un schimb de experienţă, moment în care a aflat despre comunitatea din Bratia. Acesta le-a vorbit muscelenilor despre cât de importantă este organizarea comunitară în fiecare localitate. Persoana din public care l-a impresionat cel mai mult pe reprezentantul organizaţiei din SUA a fost Alexandra Irimia, care, în a doua parte a evenimentului, a tulburat asistenţa cu povestea ei de viaţă deosebită. Un copil care a crescut fără căldura mamei, pe care a pierdut-o, fără să-şi cunoască tatăl, Alexandra şi-a găsit refugiul în şcoală, fiind, în prezent, studentă la Jurnalism. Tânăra n-a avut nicio ezitare când Anthony a solicitat un voluntar, care să-i împărtăşească părerea personală despre ce înseamnă organizare.
Al doilea voluntar, pe subiectul „ce credeţi despre putere”, a fost – nici că se putea altul mai potrivit – Liviu Ţâroiu. „Nu pot să fiu eu, pentru că eu o am.”, l-a făcut acesta să râdă pe american, după care s-a deschis publicului, din postura de deţinător al autorităţii la Câmpulung, pornind de la ideea lansată de moderatorul seminarului, că „puterea este în noi”: „Este în noi, dar cei de jos îţi dau puterea. Nu poţi fi puternic dacă nu eşti susţinut.” „Legat de putere – a preluat dialogul Marian Neagoe -, este foarte important pe cine alegem, cine ajunge în frunte. Sunt susţinuţi de jos, dar pătura de jos, întotdeauna, trebuie să aibă o societate civilă, constituită din oameni cu educaţie, care să controleze şi să vegheze cum se exercită această putere.”
Mărturisirea unei fete modeste de la Vlădeşti: „Pe mine, şcoala m-a ridicat în ochii societăţii”
Importanţa unei poveşti în organizare şi, în general, în viaţă a fost susţinută printr-un exemplu real, al unei tinere care îşi croieşte viitorul de una singură, fără susţinerea părintească. Alexandra Irimia, unul dintre tinerii de etnie romă cu dragoste pentru şcoală, studiază Jurnalismul. Provine din comunitatea de la Vlădeşti, în rândul căreia s-au produs cele mai multe angajări la firmele de cablaje de la Piteşti şi tot membrii ei au salvat onoarea recentei burse pentru romi de la Câmpulung. „În acest an, avem înscrişi la facultate peste 30 de copii de romi.”, a anunţat responsabilul de zona Muscel, Marian Neagoe. „Mi-e greu şi acum să vorbesc despre începuturi, şi-a depănat povestea de viaţă tristă fata ambiţioasă să-şi depăşească statutul modest cu ajutorul şcolii. Începuturile pentru mine au fost grele. Sunt orfană de mamă, pe tata nu-l cunosc, sunt crescută de bunici. Nu avem o situaţie prea roz, dar mă descurc. Tot ceea ce mi-am dorit a fost să învăţ, deşi au fost multe lucruri care m-au împiedicat… multe uşi închise peste tot din cauza culorii. Şi eticheta pe care societatea ne-o pune nouă, romilor. Dar, cu timpul, a apărut soarele şi pe strada mea. Datorită faptului că mi-am dorit să învăţ, am ajuns unde am vrut. Am absolvit un liceu, profilul Filologie, pentru că, din păcate, nu mi-a plăcut Matematica. Apoi am ajuns să-mi împlinesc visul de a fi jurnalist şi de a schimba ceva, de a face lucruri bune pentru copiii ca mine. Pe mine, şcoala m-a ridicat în ochii societăţii. Îmi doresc să trimitem cât mai mulţi copii la şcoală.”, le-a transmis aceasta delegaţilor din satele muscelene. Ea a mărturisit că a avut momente în care şi-a condamnat părinţii că s-a născut într-o etnie blamată de societate, dar educaţia şi felul în care este tratată de ceilalţi, graţie studiilor superioare cu care îşi completează pregătirea, au ajutat-o să treacă peste acest complex.