În strânsă legătură cu hotărârea privind concesionarea serviciului de iluminat public unui operator în domeniu se află un alt proiect de hotărâre înghesuit pe ordinea de zi a extraordinarei de marţi, 13 octombrie. Atâta chef de muncă au avut aleşii la ultima lor întâlnire, încât convocatorul a crescut, precum gogoaşa înfuriată, în ziua şedinţei de Consiliu, cu încă trei hotărâri şi patru anexe. Dar n-a avut cine să se mai vaite că n-a fost timp pentru lecturarea sutelor de pagini expediate de oamenii lui Liviu Ţâroiu cu câteva ore înaintea aprobării lor, căci guralivii de faţadă au fost promovaţi în funcţii la judeţ. Iar ceilalţi n-au avut nicio nemulţumire, nici în timpul mandatului, legată de maniera dezordonată de lucru de la Primărie. Ce s-a întâmplat marţi e o dovadă a muncii fără cap până la final de mandat: să anunţi o şedinţă cu două puncte, cărora le adaugi suplimente pe tot parcursul zilei, până aproape de debutul dezbaterilor. Chiar ne-a fost teamă că, la ritmul în care se umfla documentaţia cu alte şi alte hotărâri în plus, pe drumul de la redacţie de la Primărie, devenea de nerecunoscut ordinea de zi.
Modernizarea reţelei, justificată şi prin numărul de reclamaţii
Revenind la chestiunea iluminatului public, care se pregăteşte de înnoire, graţie unei finanţări de 5 milioane de lei acordate Câmpulungului, în Consiliul Local a ajuns o „radiografie” a reţelei actuale. Mai precis, aleşii au fost solicitaţi să aprobe indicatorii de performanţă pentru serviciul de iluminat public din Câmpulung, stabiliţi de o comisie formată din Nicoleta Şerb, de la Urbanism – doamna de la parcările de reşedinţă -, Liviu Popescu, fostul şef la ADP, culcuşit pe la Serviciul Tehnic, şi Bogdan Pătru, actualul şi, probabil, viitorul şef al ADP şi în următorii patru ani. „Aceşti indicatori au valabilitate pentru situaţia actuală, pe baza istoricului reclamaţiilor scrise şi verbale primite, iar pe măsură ce reţeaua se modernizează, aceştia trebuie modificaţi corespunzător.”, menţionează cei trei, care raportează următoarele tipuri de reclamaţii, care numai ideea de performanţă a sistemului n-o induc contribuabilului.
„Calitatea” serviciilor prestate se reflectă în următoarele cifre. La 622 se ridică numărul reclamaţiilor generate de disfuncţionalităţile sistemului, pe tipuri de iluminat, stradal, pietonal, ornamental, etc. Pe trimestre, cele 622 de sesizări sunt repartizate astfel: 189 în trimestrul I, 133 în trimestrul II, 72 în trimestrul III şi 228 în trimestrul IV. Iluminatul stradal deţine ponderea cea mai însemnată în rândul nemulţumirilor populaţiei, cu 605 de petiţii din partea oamenilor (183 în trimestrul I, 131 în trimestrul II, 70 în trimestrul III şi 221 în trimestrul IV).
În perioada raportată, s-au înregistrat 2 sesizări faţă de maniera de (ne)funcţionare a iluminatului pietonal (în primul şi al patrulea trimestru), 4 la adresa celui arhitectural (câte una pe trimestru), 6 faţă de cel ornamental (câte 2 în primul şi al patrulea trimestru şi câte una în al doilea şi al treilea trimestru) şi 5 reclamaţii faţă de iluminatul ornamental festiv (2 în primul trimestru şi 3 în ultimul).
Operatorului cu care a colaborat Primăria i-au fost notificate de către autorităţile locale 26 de constatări de nerespectare a calităţii iluminatului public (câte 7 în trimestrele I şi IV şi câte 6 în trimestrele II şi III). Pe tipuri de iluminat: stradal – 16 (câte 4 în fiecare trimestru; pietonal – 4 (câte una pe trimestru); arhitectural – 4 (câte una pe trimestru); ornamental – 0; ornamental festiv – 2 (câte una în trimestrele I şi IV).
Informarea continuă cu reclamaţiile privind gradul de asigurare în funcţionare, 8 la număr, câte două în fiecare trimestru. Totalul reclamaţiilor şi notificărilor justificate, rezolvate în 48 de ore, se cifrează la 648 (196 în trimestrul I, 139 în trimestrul II, 78 în trimestrul III şi 235 în trimestrul IV). Iar în 5 zile lucrătoare, 8 reclamaţii şi notificări (câte 2 pe trimestru). S-au înregistrat 18 incidente de întreruperi neprogramate, cauzate de distrugerile de obiecte aparţinând sistemului de iluminat public, contabilizate astfel în decursul anului: câte 4 în trimestrele I şi IV şi câte 5 în trimestrele II şi III.
Indicatorii aşa-zisei performanţe a iluminatului au fost aprobaţi la şedinţa din 13 octombrie, nu şi documentaţia care va sta la baza organizării licitaţiei. Practic, prin „scurtcircuitele” reţelei, transformate în sesizări, Executivul dorea să inducă ideea de necesitate a modernizării sistemului care foarte bine că se face. Şi mai bine că se face cu bani europeni. Dar şi că este nevoie de o societate profesionistă care să administreze de acum înainte acest serviciu de utilitate publică al oraşului. Din nou, un lucru bun, deoarece Primăria n-are nici oameni şi nici utilaje.
Iarăşi un lucru bun pe care îl punctăm în încheierea acestei relatări este că proiectul finanţat din bani europeni, pe care Liviu Ţâroiu a apucat să-l semneze în joia dinaintea alegerilor, va fi pus în practică de succesoarea sa, Elena Lasconi. Faptul că derularea investiţiei a ajuns pe mâini bune n-are decât să-l bucure pe Ţâroiu, care va asista, de pe margine, la reuşita îndeplinirii unui contract în valoare de un milion de euro. Magda BĂNCESCU