Deşi invitaţiile şi materialele promoţionale despre Zilele Municipiului au fost tipărite cu intervalul de desfăşurare cuprins între 20 şi 23 iulie 2017, majoritatea PSD-istă le-a făcut hatârul liberalilor de a modifica data de începere. Mai precis, ediţia a XIX-a să rămână oficial în istoria locală cuprinsă în perioada 14-23 iulie 2017, de vreme ce o serie de manifestări, în principal, sportive, culturale şi şcolare au loc şi în zilele care preced cea mai gustată parte a sărbătorii: petrecerea stradală, cu târg, bâlci, terase şi concerte. Primarul Liviu Ţâroiu a motivat scurtarea duratei evenimentului, pe care înaintaşul său o lungise la şapte-zece zile de negoţ stradal, cu blocajul aferent, prin faptul că vecinii de la Piteşti şi Mioveni nu exagerează când îşi serbează localitatea. Pe de altă parte, chiar dacă şeful Executivului lăsase pe dinafara Z.M.C. cele două turnee de tenis, competiţia de ciclism, tabăra de matematică şi un vernisaj de pictură, toate acestea erau finanţate din bugetul pregătit special în acest scop, din bani publici şi sponsorizări. Ţâroiu a procedat astfel ca să nu supere pe nimeni. Nici pe cei care ceruseră cu vehemenţă ca zgomotoasa manifestare să nu depăşească durata unui week-end, dar nici pe partenerii privaţi ale căror acţiuni au devenit o tradiţie în calendarul sărbătorii. Aşa că a păstrat şi competiţiile enumerate, ţinute an de an, dar a şi redus, pe hârtie, durata Z.M.C., cu următoarea justificare în faţa Consiliului: „Nu facem expoziţii şi vânzări pe bulevard şi în centru decât în perioada 20-23 iulie. Nu vom avea comerţ de duminică până duminică. Nici pe bulevard, nici în faţa Primăriei. La asta am vrut să mă refer când am pus Zilele Câmpulungului în această perioadă.” Pe motiv că ziua localităţii înseamnă mai mult decât distracţia de pe domeniul public, adică şi acţiuni culturale, la care ei nu participă niciodată, PNL-iştii au cerut şi au obţinut lărgirea perioadei oficiale. Beneficiind de argumentele juridice ale secretarului Nicolae Ghinea, potrivit căruia nu s-ar fi putut deconta cheltuielile întreprinse pentru „conexele” – cum le-a denumit primarul – programate înainte de 20 iulie, propunerea a primit şi voturile social-democraţilor.
Circulaţia, oprită de mâine după amiază
Odată clarificat când începe şi când se termină programul, pentru aprobarea căruia fuseseră convocaţi la o şedinţă de îndată, joi, 13 iulie 2017, consilierii municipali au fost informaţi de Executiv şi, odată cu ei, şi câmpulungenii, de când şi până când nu mai pot circula cu maşina pe arterele din jurul bulevardului. Primarul Ţâroiu a anunţat că măsura închiderii bulevardului pentru traficul auto va fi dispusă începând de mâine după amiază, pentru instalarea logisticii de comerţ şi spectacol, şi va ţine până duminică, la ora 24.00. Sau până luni dimineaţa, a fost a doua variantă a primarului, intuind că nu vor fi strânse tarabele şi aparatura imediat cum coboară de pe scenă ultimul folclorist din programul de duminică.
„Încălzirea” constând într-o jumătate de bulevard restricţionată circulaţiei auto trebuia să se facă din week-end-ul pe care l-am lăsat în urmă. Începând de sâmbătă, de la ora 15.00, până duminică, la ora 24.00, coborârea rămâne disponibilă celor care vor să o parcurgă cu pasul. Ţâroiu a anunţat, la sfârşitul primăverii, că va experimenta această soluţie găsită pentru relaxarea câmpulungenilor care vor să se plimbe nederanjaţi de claxoane pe partea însorită a Bulevardului „Pardon”. Cât ţine vara, mai cu seamă dacă sunt patroni de terase interesaţi să scoată câteva mese pe sensul oprit, strada Republicii va fi numai a iubitorilor de mişcare „per pedes”. „Spargerea gheţii”, la jumătatea lui Cuptor, adică la sfârşitul săptămânii pe care am încheiat-o, s-a contramandat, probabil, din motiv de ploaie, dar, în viitor, vor fi destui care vor aprecia, mai ales că lumea a cerut autorităţilor plimbări duminicale fără zgomot şi fără noxe. Paralela Negru Vodă rămâne teritoriul şoferilor care urcă spre centru, pe considerentul că, fiind umbroasă, nu va fi atractivă pentru câmpulungenii amatori de lâncezit la soare. Asta ca o informaţie în completarea celui mai contestat inconvenient al Zilelor Municipiului: trimiterea şoferilor pe puţinele variante lăturalnice.
Proaspăta parcare din spatele Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”, loc de negoţ
Liberalii au forţat o a doua victorie, după revenirea la programul de o săptămână consacrat de administraţia pasionată mai mult de paranghelii decât de dezvoltarea municipiului, propunând ca amplasament al bazarului de pe bulevard proaspăta parcare din spatele Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”. Ţâroiu, însă, nu vrea, întrucât n-a ajuns la forma finală a investiţiei. Dar, pentru viitor, nu respinge ideea de a le face o „bucurie” celor cărora li se părea un chin Posada Rock, care dura câteva ore pe seară. De la anul, câmpulungenii de pe Nicolae Iorga, Istrate Rizeanu şi General Poşoiu ar fi bine să-şi programeze concediul în preajma Sfântului Ilie, dacă nu ţin să asiste la bişniţa de sub balcoane, la înnoptatul şi îmbăiatul stradal al negustorilor de chinezării. „Este o idee pe care s-o abordăm pentru viitor.”, a replicat scurt primarul la propunerea grupului PNL, cu toate că a precizat încă de pe acum că suprafaţa este foarte mică. Exclus să încapă puzderia de standuri de pe bulevardul ticsit şi pe o parte, şi pe cealaltă. Dacă parcarea a fost proiectată să preia numai între 16 autoturisme, după colegii de partid ai primarului, şi 26, după primar, în acelaşi timp…
Întrucât am pomenit de forma nefinalizată a proiectului lui Călin Andrei, pe care Liviu Ţâroiu l-a continuat cu o ascultare totală, de parcă viaţa şi cariera îi depindeau de ducerea la îndeplinire a moştenirii transmise de înaintaşul său, iată ce mai este de făcut. „În jurul acelei parcări, pe zidul de sprijin, vom pune bănci şi coşuri de gunoi. Parcarea nu este definitivă, mai departe, spre Casa de Cultură, vedeţi un spaţiu verde, care va trebui amenajat.”, a dezvăluit câteva dintre finisajele care vor întregi lucrarea. Vecinătatea jalnică lângă care se întinde parcarea mirosind ca scoasă din cutie va fi mascată cu nişte învelitori, ca faţadele scorojite şi înnegrite de vremuri ale imobilului să nu eclipseze „trufandaua” în materie de infrastructură stradală. Iar golurile de ferestre sparte vor fi acoperite cu geamuri, deşi din nou li s-a atras atenţia capilor PSD-işti ai Primăriei că se grăbesc să facă investiţia, întrucât clădirea n-a fost preluată de la Institutul Naţional al Patrimoniului. Formalitate care nu înţelegem de ce n-a fost îndeplinită, de vreme ce Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti s-au pronunţat în acest sens. Municipalitatea să-şi ia construcţia înapoi, în halul în care se găseşte, şi să şi-o păzească. Rămâne la aprecierea ei dacă o şi reabilitează. Liviu Ţâroiu spune că va relua proiectul ratat, lucru greu de crezut că se va întâmpla în acest mandat, ţinând cont de faptul că investiţia, în cei 15 ani trecuţi de la debut, punând la socoteală şi perioada de inactivitate, abia dacă a atins o treime din totalul intervenţiilor de renovare. Unde mai pui că şi ceea ce s-a lucrat trebuie corectat.
Bonus, gardul Casei de Cultură
Din spatele Casei de Cultură ne mutăm în faţă, unde se împrospătează gardul, care, asigură cel care a dispus lucrarea, va respecta întocmai modelul original. Or, în atare condiţii, se apără Liviu Ţâroiu, înghesuit din nou de opoziţie, că n-are avizele necesare de la Monumente, nu-i trebuiau astfel de aprobări. Asociind remarca PNL cu strategia de încetinire a ritmului schimbărilor, care, deocamdată, nu dă târgul pe spate, deşi ceva-ceva se simte, Ţâroiu a „explodat”: „Nu cereţi… umblaţi cu prostii! Lăsaţi-ne, mă, să facem ceva! Vreau să fac ceva! N-aţi reparat gardul acela şi acum, că l-am făcut, îmi cereţi autorizaţie de construire! Am vorbit cu ei, că nu mă apucam aşa. Am şase inşi în coaste şi trebuie ca, de fiecare dată, să mă informez foarte bine!” Odată informat la forul competent de autorizarea intervenţiilor asupra imobilelor-monument, şeful Executivului a ordonat instalarea şantierului pe latura de la strada principală, unde este nevoie de mai mult decât o împrejmuire nouă. Splendida construcţie, de la a cărei ctitorire se împlinesc 110 ani în 2017, ar merita ornamente florale mai pretenţioase decât „sărăcia” actuală şi nişte fântâni arteziene, de asemenea, mai plăcute ochiului.
De Zilele Câmpulungului, vedem cum se îmbracă moldovenii
Dacă opozanţii actualei administraţii au avut obiecţii privind organizarea Zilelor Municipiului, lui Constantin Staicu îi aparţine singura observaţie legată de conţinutul programului, lansată la şedinţa de îndată din 13 iulie. „Haideţi să vedem dacă, de Zilele Municipiului Câmpulung Muscel, este oportună activitatea de joi, 20 iulie, denumită „Expoziţie a portului popular din Moldova.”, şi-a îndemnat colegii fostul director al Sportivului. „Greşeală”, s-a auzit şoptitul unui ales. Numai că, în realitate, nu este nicio greşeală, căci Etnografia câmpulungeană s-a pregătit cu altceva pentru sărbătoarea locală. Liviu Ţâroiu l-a chemat la el pe directorul Muzeului Municipal de Istorie, ca să discute propunerea acestuia de a include colecţia de veşminte moldoveneşti în programul Z.M.C., în speranţa că muscelenii vor fi deschişi şi vor aprecia gestul de a li se arăta şi altceva. „Noi, pentru portul popular din Muscel, avem deschisă permanent o expoziţie. El a venit cu ideea de a prezenta şi alt port în această perioadă. Am discutat cu el cum discut cu dumneavoastră. L-am chemat astăzi (n.r. 13 iulie 2017) şi l-am întrebat: „Este o greşeală sau nu?” „Nu, vine cineva cu o expoziţie de port popular.” Nu din Republica Moldova, din Moldova noastră.”, a explicat primarul de ce a acceptat noutatea adusă de Alexandru Oprea într-un calendar de acţiuni mai „rarefiat” faţă de ediţiile precedente. Ceea ce nu este rău, deoarece înghesuirea a patru-cinci evenimente într-o zi, în decurs de o săptămână, făcea imposibilă prezenţa beneficiarilor la toate, şi din cauza suprapunerii, şi din cauza suprasolicitării publicului, care „capitula” într-un final.