La începutul lunii ianuarie a acestui an, lângă terasa de paradă a Mausoleului Eroilor de la Mateiaş, au apărut şapte noi cabane, cu structură din lemn, având o destinaţie comercială. Construcţiile, ridicate pe proprietatea unui om de afaceri, au atras după ele o serie de sesizări către diverse autorităţi, inclusiv din partea conducerii Muzeului Municipal Câmpulung, instituţia ce administrează Mausoleul Mateiaş, care, în 2014, a decis să stopeze comerţul ambulant din zonă. Pentru a avea acces la aceste cabane, afaceristul a făcut două spărturi, de aproximativ un metru, în zidul despărţitor, pe latura vestică a terasei de paradă, generând adevărate isterii. Subiectul a fost dezbătut şi în cadrul şedinţei Consiliului Local Câmpulung, de la sfârşitul lunii mai, când am aflat că există în acest caz şi un dosar penal, pentru distrugere, aflat în lucru la Secţia de Poliţie Rurală din comuna Valea Mare Pravăţ. Între timp, chiar dacă a fost presat din toate părţile, întreprinzătorul nu a astupat găurile din zid, ci doar le-a cosmetizat, iar acum se aşteaptă rezultatul anchetei penale.
Clubul de Istorie Militară: „În România, monumentele eroilor devin spaţii de comerţ”
Primul semnal de alarmă l-a tras, pe un site de socializare, Clubul de Istorie Militară. „În aceste zile, Mausoleul este supus unui atac mai puţin obişnuit. Un proprietar al unui teren învecinat a montat la începutul acestui an 7 cabane de lemn pentru comerţ de produse tradiţionale, dar intenţionează să vândă direct pe terasa de paradă a monumentului, una dintre cele mai impresionante construcţii comemorative din partea sudică a Carpaţilor, care deserveşte acest Mausoleu. Şi pentru că nu este suficient, pentru ca activitatea să îi fie mai spornică, la finalul lunii, a spart în două locuri şi zidul – parte a monumentului istoric şi proprietate publică – care separă spaţiul Mausoleului de proprietatea lui. România, ca toată Europa, comemorează în 2017 Primul Război Mondial. În toată Europa se înfiinţează muzee noi, se organizează evenimente de mare amploare, iar în România monumentele eroilor devin spaţii de comerţ. Chiar şi comuniştii au înţeles să contribuie la moştenirea regalităţii româneşti, prin extinderea Mausoleului, în 1986. Recunoştinţa celor de astăzi este transformarea unor locuri pentru vizitare şi reculegere într-un talcioc. Astfel de gesturi sunt nu doar o dovadă de lipsă de educaţie, ci pot fi interpretate şi ca o profanare a memoriei eroilor, ale căror oseminte se odihnesc aici. Casa Regală a României, însăşi Regina Ţării, a donat în perioada interbelică pentru a se ridica un monument în care să se odihnească, în linişte, români, germani şi austrieci. Astăzi, în goana după câştiguri uşoare, un aşa-zis antreprenor batjocoreşte, chiar şi amintirea celor care au făcut România Mare”, semnala, la începutul anului, Clubul de Istorie Militară.
Construcţiile, amplasate la începutul lui 2017
Potrivit unui raport al Muzeului Municipal Câmpulung, cele şapte construcţii au fost amplasate de către proprietarul terenului învecinat cu terasa de paradă a Mausoleului Mateiaş pe 3 ianuarie 2017. „Muzeul Municipal Câmpulung nu a fost informat pe nicio cale privind acest demers. Pe cale informală, managementul Muzeului Municipal Câmpulung a informat de îndată următoarele instituţii: Ministerul Culturii, Ministerul Apărării Naţionale, Primăria Câmpulung, presa locală scrisă şi audio-video. Din presă, managementul Muzeului Municipal Câmpulung a aflat că aceste cabane de lemn s-ar fi amplasat şi în baza unui aviz al Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Argeş, lucru care, până în acest moment, nu a fost verificat, Muzeului neparvenindu-i niciun document oficial din partea niciunei instituţii.”, se arată în raportul instituţiei păstorite de Alexandru Oprea. Conform aceluiaşi document, pe 16 ianuarie 2017, s-a observat faptul că cele şapte cabane au fost mutate la aproximativ un metru distanţă de limita cu terasa de paradă, iar, 11 zile mai târziu, s-a constatat existenţa celor două spărturi în zidul despărţitor. Drept urmare, directorul Muzeului Municipal Câmpulung a depus o plângere penală de distrugere monumente, în temeiul art. 3, din Legea 422/2001 şi a apelat Serviciul Naţional de Urgenţă.
Alexandru Oprea, apostrofat şi sancţionat pentru abuz
„Poliţia Valea Mare m-a apostrofat şi verbal şi mi-a aplicat sancţiune pentru abuz.”, susţine Alexandru Oprea. În schimb, şeful Secţiei de Poliţie Rurală Valea Mare Pravăţ, comisar-şef Alin Ciobanu, ne-a informat că „există în acest caz un dosar de cercetare penală pentru distrugere, care urmează să fie înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung, în vederea soluţionării”. Directorul Alexandru Oprea a mai precizat că „Mausoleul Eroilor de la Mateiaş este monument istoric aflat în proprietatea Consiliului Local Câmpulung şi în administrarea Muzeului Municipal Câmpulung. Terasa de paradă a Mausoleului şi zidul despărţitor au fost realizate în 1986, odată cu reparaţiile structurale la Mausoleu şi este parte integrantă a monumentului, conform art.3 al Legii 422/2001, cu completările şi modificările ulterioare. Destinaţia strictă a terasei de paradă este legată de deservirea monumentului şi de organizarea de evenimente comemorative. Până la momentul prezent, Muzeul Municipal Câmpulung nu a primit nicio înştiinţare oficială sau de altă natură privind autorizarea spargerii zidului împrejmuitor, respectiv desfăşurarea comerţului, nici din partea unei autorităţi a statului, nici din partea proprietarului terenului pe care s-au amplasat cabanele”.
Afaceristul are toate aprobările, dar fără spargerea zidului
De cealaltă parte, excluzând aspectul moral al litigiului şi interesul financiar, proprietarul terenului are toate avizele necesare pentru amplasarea celor şapte cabane. „Poate că au stârnit indignare, dar omul are act de proprietate pe respectivul teren, are toate documentele legale de la toate autorităţile pentru construcţiile sale şi nu-l putem împiedica să le amplaseze acolo. E vorba de şapte chioşcuri, construcţii din lemn, provizorii, aflate pe domeniul proprietate personală. Singura problemă este, într-adevăr, cu zidul parcării, pe care proprietarul l-a spart. Trebuie precizat, totuşi, că acesta nu este parte a monumentului, aşa cum susţin cei care fac reclamaţii. Până în primăvară, o să găsim o soluţie!”, a declarat, pentru „Adevărul”, Ion Boncoi, primarul comunei Valea Mare Pravăţ. În sprijinul acestor afirmaţii vine şi opinia conducerii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Argeş, care confirmă că acele construcţii nu încalcă perimetrul Mausoleului şi nu afectează monumentul istoric, fără să fie, însă, de acord cu cele două spărturi din zid, care nu sunt prevăzute în documentaţia autorizată şi avizată. „Chioşcurile respectă un model unitar, au autorizaţie de construcţie şi sunt plasate pe terenul particularului. În urma inspecţiei noastre a rezultat că acesta a efectuat două treceri în zidul de susţinere a parcării, zid care nu face parte din monumentul istoric, fiind construit în 1985. Trecerile au circa 0,8 metri şi 30 de centimetri înălţime. În proiectul avizat se menţionează că accesul la chioşcuri se va face din parcare, fără a se preciza cum. În concluzie, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Argeş a notificat Primăria Valea Mare Pravăţ că nu a fost respectată Legea 50/1991 a construcţiilor şi că zidul trebuie reparat. Am avut discuţii şi cu întreprinzătorul şi sperăm că va accepta să repare. Am comunicat situaţia Ministerului Culturii, Cultului Eroilor, Departamentului Cultură, Culte şi Centenar (…). Eu cred într-o soluţie de compromis. Nu deranjează cu nimic dacă se repară una dintre intrări şi rămâne cealaltă, ca acces la chioşcuri”, explică, pentru „Adevărul”, directorul Cristian Cocea. Între timp, după tot acest tam-tam creat, omul de afaceri nu a renunţat la ideea de a avea căi de acces spre chioşcurile sale, finisând cele două găuri din zid.
Directorul Muzeului: „Lipsă de respect şi consideraţie faţă de acest tip de monumente”
Cu toate acestea, managerul Muzeului Municipal Câmpulung nu este de acord cu amplasarea celor şapte cabane, în scop comercial, în vecinătatea Mausoleului Mateiaş şi a ţinut să-şi exprime câteva consideraţii pe marginea situaţiei curente. „De la construcţia din 1986, terasa de paradă a fost intenţionată să deservească Mausoleul Eroilor de la Mateiaş – nu a îndeplinit scop de parcare publică, de piaţă publică, etc. Lipsa unor documente clare nu poate schimba acest fapt DOVEDIT istoric. Legislaţia naţională aplicabilă monumentelor istorice şi comemorative, cu atât mai mult de înhumare a soldaţilor români, conţine prevederi stricte privind regimul de existenţă, exploatare şi administrare a acestora. Comerţul de oricare natură este reglementat DOAR în anumite condiţii. Legea patrimoniului cultural naţional instituie zone de protecţie asupra monumentelor istorice, care au regim juridic special. Menţionez în acest sens că pe acest teren funcţionează, dinainte de 2013, un bar din termopan, foarte invaziv din punct de vedere al amenajării peisagistice, şi cu efecte negative asupra panoramei mausoleului, fapt observat de către structuri MApN, care au şi dispus, cu ocazia manifestării din septembrie 2016, mascarea temporară a acestuia cu o prelată militară de camuflaj. Acţiunea de amplasare de zone de comerţ, dar desfăşurarea efectivă a comerţului să se desfăşoare pe altă proprietate – care deserveşte monument comemorativ – este profund imorală. Peste tot în această ţară, monumentele istorice şi comemorative sunt supuse constant presiunilor urbanistice, intereselor locale de grup sau individuale şi se manifestă lipsă de respect şi consideraţie faţă de acest tip de monumente. Implicarea instituţiilor centrale ale statului în astfel de cazuri este vitală.”, subliniază Alexandru Oprea. Alex BARBU