“Cultură în Poieniţă” este intenţia de proiect lansată de primăriţa Elena Lasconi, prin solicitarea votului aleşilor municipali la şedinţa ordinară din 30 august 2021. Cererea a fost adresată Consiliului Local de Liviu Iana, în calitate de manager interimar al Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”, deocamdată, pentru preluarea în folosinţă gratuită a 4.300 de metri pătraţi din Parcul Ştefănescu. Instituţia de cultură a municipiului intenţionează să deruleze proiectul amintit în deschiderea articolului, în cadrul unui program de finanţare lansat de Ministerul Culturii. Cu o săptămână înainte de a le cere aleşilor aprobarea, a fost rectificată suprafaţa din acte a Parcului Ştefănescu, menţionat în inventarul din 1999 cu puţin peste 12.000 metri pătraţi, în condiţiile în care măsurătorile au indicat un total de peste 53.000 metri pătraţi.
Diferenţa uriaşă privind suprafaţa parcului, corectată, pentru a se putea depune proiectul „Cultură în Poieniţă”
Terenul solicitat de instituţia culturală, amplasat în Parcul Ştefănescu, este parte a domeniului public al municipiului, conform inventarului bunurilor publice aprobat de Consiliul Local la data de 23 septembrie 1999. La şedinţa extraordinară din 23 august 2021, aleşii au actualizat poziţia din inventar privitoare la Parcul Ştefănescu, întrucât exista în documentul de acum 22 de ani o neconcordanţă majoră privitoare la suprafaţa parcului. Mai exact, în hotărârea din 1999 parcul figura cu o întindere de 12.200 metri pătraţi, însă, „ulterior atestării, s-au efectuat măsurători topografice de precizie, în vederea întocmirii documentaţiilor cadastrale de intabulare”, rezultând un total de 53.385 metri pătraţi.
Câmpulungenilor li se propun expoziţii de pictură în aer liber, concerte, proiecţii de film, festivaluri de muzică şi dans
La o săptămână distanţă de această corectură intervenită la şedinţa extraordinară din 23 august 2021, în pregătirea transferului solicitat de Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, Parcul Ştefănescu a revenit pe ordinea de zi a Legislativului. Sprijinul financiar nerambursabil care poate fi obţinut prin programul Ro-Cultura are o valoare cuprinsă între 50.000 euro şi 200.000 euro, reprezentând 100% din totalul costurilor eligibile ale proiectului. Programul Ministerului Culturii este finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 (Spaţiul Economic European, reprezentând contribuţia Islandei, Liechtensteinului şi Norvegiei). Prin apelul de proiecte pe care îl accesează Casa de Cultură „Tudor Muşatescu” se urmăreşte „sprijinirea sectoarelor culturale şi creative prin: consolidarea antreprenoriatului cultural, dezvoltarea publicului şi întărirea cooperării culturale şi a schimbului cultural între Statele Donatoare şi România.”, menţionează directorul Liviu Iana în cererea înaintată Primăriei Câmpulung.
Proiectul „Cultură în Poieniţă” le propune câmpulungenilor manifestări culturale precum: expoziţii de pictură în aer liber, concerte, proiecţii de film, festivaluri de muzică şi dans, bineînţeles, după amenajarea Poieniţei din Parcul Ştefănescu.
Propunerea lansată consilierilor locali, la şedinţa de luni, 30 august 2021, prevede o durată de trei ani, în care cei 4.300 de metri pătraţi să se afle la dispoziţia Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”: 18 luni – perioada de implementare a proiectului + 18 luni – perioada maximă pentru depunere, evaluare şi selecţie.
Elena Lasconi a avut altă sugestie privind durata dării în folosinţă: “Aş propune şase ani, pentru că, de regulă, la proiectele europene este nevoie de cinci ani. Haideţi să vedem şi ce o să facă, pentru că noi le-am pus pe tavă acest proiect.”
Elena Lasconi:
„Va fi ceva foarte frumos, pentru că proiectul este scris foarte bine. Miercuri (n.r. 1 septembrie 2021) a fost depus. Doamne, ajută! să primim cei 200.000 de euro. După ce se scad toate cheltuielile, o să fie în jur de 170.000 de euro. Vrem să facem un loc pe principiul “Jazz in the park”, din Cluj, adică un loc în care să ai o scenă, pe care să urce artişti tineri din Câmpulung sau din ţară. Pot să se lanseze acolo, să concerteze, să fie pufi, să fie hamace, să fie fain pentru tineri, pentru oameni, pentru oamenii de cultură. Are cadastrul făcut, pentru că altfel nu puteam să scriem acest proiect. Este vorba despre un proiect pe fonduri europene, care se desfăşoară prin Ministerul Culturii, Ro-Cultura. Dorim să facem acest proiect prin Casa de Cultură, pentru că este nevoie de o unitate de cultură în această ecuaţie.”
Obligaţiile Casei de Cultură „Tudor Muşatescu” şi ale Consiliului Local
Cât timp are terenul în folosinţă gratuită, Casa de Cultură „Tudor Muşatescu” îşi asumă următoarele obligaţii: =să folosească terenul potrivit destinaţiei în vederea căreia i-a fost acordată folosinţa gratuită; =să prezinte anual Consiliului Local rapoarte privind activitatea de utilitate publică desfăşurată, gradul de implementare la nivelul colectivităţii, precum şi prognoze şi strategii pentru perioada următoare; =să permită accesul Consiliului Local pentru efectuarea controlului asupra bunurilor; =să nu modifice terenul, în parte ori în integralitatea lui; =la încetarea folosinţei gratuite, să restituie terenul în starea în care l-a primit, în afară de ceea ce a pierit sau s-a deteriorat din cauza vechimii, şi liber de orice sarcini.
Casa de Cultură va suporta cheltuielile de întreţinere a terenului şi va informa Consiliul Local despre orice tulburare adusă dreptului de proprietate publică şi despre existenţa unor cauze sau iminenţa producerii unor evenimente de natură să conducă la imposibilitatea exploatării terenului. Folosinţa gratuită dobândită prin hotărârea pe care v-o prezentăm nu poate fi transmisă, nici oneros, nici cu titlu gratuit, unei alte persoane.
Consiliul Local îşi ia angajamentul să verifice modul în care sunt respectate condiţiile de folosinţă stabilite prin actul de predare-primire şi prin lege şi să solicite încetarea folosinţei gratuite şi restituirea bunului, atunci când interesul public legitim o impune.
Parcul Ştefănescu face parte din situl urban „Oraşul istoric Câmpulung”, sit înscris în Lista monumentelor istorice din Argeş. „Imobilul identificat în schiţa întocmită de expertul Ioana Sorina Dumitrescu nu face obiectul unor litigii cu privire la apartenenţa acestuia la domeniul public al municipiului Câmpulung şi nici al unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată sau de restituire, depuse în temeiul actelor normative care reglementează regimul juridic al imobilelor preluate abuziv de statul român în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.”, menţionează comisia specială pentru inventarierea bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului, formată din consilierul juridic Mihaela Filipescu, inspectorul Mihaela Rădescu, inspectorul Daniel Safta şi consilierul Alina Mihaela Sminchişe.
Magda BĂNCESCU