Zeci de hectare de fâneţe şi păşuni au fost distruse din primăvară şi până acum, în urma invaziilor „râtanilor” sălbatici
Dincolo de faptul că, de câţiva ani, urşii şi lupii fac ravagii prin gospodăriile sătenilor din comuna Rucăr, din această primăvară, porcii mistreţi reprezintă pericolul public numărul unu. Râtanii au ajuns până lângă casele oamenilor în căutare de mâncare, transformând fâneţele şi păşunile în adevărate ogoare. Animalele lasă în urma lor dezastru, iar oamenii se tem acum şi pentru siguranţa lor, ajungând ca, după lăsarea serii, să le fie frică să mai întârzie la muncile câmpului. Sălbăticiunile nu se mai tem de câini, zgomote, lumini sau foc, sătenii declarându-se învinşi în faţa râtanilor, cu atât mai mult cu cât autorităţile se declară şi ele neputincioase.
„Am găsit dezastru, sunt tranşee!”
Localnicii susţin că în jur de 60 de mistreţi sunt vinovaţi de dezastrul de la Rucăr, cele mai afectate zone fiind Valea Preotului, Măgura, Arşiţa, Drăganu’, Căpitanu’, Brădet, Cărmăzan, Măra, Valea lui Ecle şi Muntişoru’. Oamenii au încercat să facă faţă atacurilor mistreţilor prin îngrădirea păşunilor şi fâneţelor, dar şi prin montarea unor sperietori şi dispozitive zgomotoase care să-i pună pe fugă. Măsurile nu au dat randamentul scontat, gardurile fiind dărâmate cu uşurinţă de porcii înfometaţi, iar de momâile din paie nici nu se sinchisesc. Sătenii au descoperit faptul că porcii mistreţi fac ravagii în grădinile oamenilor pentru a căuta, în special, rădăcinile brânduşelor de primăvară (ghicitori), care formează în multe zone din localitate adevărate „covoare” colorate, pe suprafeţe întinse. „La mine în grădină au venit cam de o săptămână. Înainte au fost la alţii. Se tot mută de colo, colo. Am aproape un hectar de grădină şi jumătate din ea mi-au distrus-o până acum! Nu se mai poate face nimic, iarba e distrusă! N-am păţit de când mă ştiu aşa ceva. În păduri nu mai au ce mânca şi, din acest motiv, au ieşit să caute mâncare la noi în grădini.”, susţine Stelian Duruian. „Am găsit dezastru, sunt tranşee! Nu am mai văzut aşa ceva! În toţi anii veneau câte unul, doi porci, dar acum sunt turme, între 40 şi 60 de porci, de toate mărimile. Ne e frică să mai venim şi la grădină. Am adus şi câinii aici, dăm chiote, am pus sperietori, dar degeaba. Vrem să ia cineva măsuri ca să nu ne mai strice terenurile. Grădina a afectată peste 50 %. Dacă mai vin într-o zi, nu mai avem ce cosi pentru animale.”, îşi completează soţul Lucia Duruian.
Păşunile şi fâneţele, compromise
Potrivit estimărilor făcute de către oameni, din cauza stricăciunilor provocate de porcii mistreţi, terenurile productive sunt atât de afectate în momentul de faţă încât va dura ani până vor fi din nou folosite la capacitate maximă. „Vreau să fac un apel către organele competente pentru ca să fim despăgubiţi de stricăciunile animalelor sălbatice. Am 16 hectare de teren în arendă şi alte 5 hectare în proprietatea mea. Din toată această suprafaţă, dacă mai sunt 4-5 hectare neatinse! E compromis anul acesta tot! Am 19 vaci şi nu ştiu la iarnă cu ce le voi hrăni. E strigător la cer! Nu avem cui ne plânge. Ne mută autorităţile de la una la alta: Primăria ne trimite la Ocolul Silvic, Ocolul la ITRSV Ploieşti, iar de-acolo ne zice să ne ducem la neamţ. Nu are cine să ne despăgubească. Tot terenul îl amenajez în continuare cu oameni din sat, cu plată, mâncare, băutură, ţigări, dar în zadar. Din primăvară şi până acum am tot aşezat la glii de pământ, sperând că nu ne vor mai călca mistreţii şi va reveni iarba la normal, dar e în zadar, s-a compromis sută la sută. Am însămânţat terenul, am cumpărat şi lucernă, şi ierbicid, am amenajat, apoi am dat cu floare de fân ca să iasă iarba din nou, dar n-am reuşit. Au venit de fiecare dată şi au distrus la loc. De patru ori am reamenajat terenul. Sunt bani aruncaţi de pomană şi, repet, nu avem cui să ne adresăm, ca să fim despăgubiţi.”, se plânge Gabriel Coriu, unul dintre cei mai afectaţi fermieri.
Mistreţii, greu de oprit
Oamenii susţin că terenurile sunt, în mare parte, sursa de hrană pentru animalele pe care le deţin şi, prin pagubele produse, aceştia riscă să rămână fără subvenţiile pe suprafaţă, la un eventual control al APIA în teren. Cele mai multe suprafeţe sunt încadrate ca terenuri productive şi, drept urmare, impozitul se plăteşte ca atare. „La mine au venit după 26 mai, de două ori. Am reparat o săptămână, dar degeaba. Avem contracte cu APIA şi trebuie să cosim, că altfel ne cer banii înapoi. Trebuie să se ia nişte măsuri, că altfel e muncă în zadar. Am făcut şi adresă la ocolul de stat, pentru că fondul ăsta aparţine de ei, dar până acum nu am primit nici un răspuns. Spun să luăm măsurile necesare că să previi năvala porcilor, dar nu ai ce să le faci. Ogrăzile sunt lângă păduri, nu poţi să faci peste tot gard ca să-i aperi proprietatea, dar şi cu gardul sunt de neoprit.”, ne-a declarat Vasile Popa Nica, fost viceprimar al Rucărului. Locuitorii comunei sunt de părere că vinovaţi pentru această situaţie sunt tot oamenii, care, prin exploatările forestiere, au distrus habitatul animalelor. Pădurile fiind tăiate, animalele nu mai au unde să se retragă şi, adăugându-se şi lipsa hranei, acestea încep să coboare înspre gospodării, obişnuindu-se cu oamenii. Actele normative în vigoare, care reglementează activitatea de administrare şi exploatare a fondurilor de vânătoare, prevăd că cei care răspund de aceste fonduri au obligaţia de a organiza pânde şi a vâna porcii mistreţi care atacă culturile cetăţenilor. Legea mai prevede şi că proprietarii de culturi trebuie să fie despăgubiţi de către gestionarii fondurilor de vânătoare din localitatea pe raza căreia animalele sălbatice distrug culturile, dar asta este cu totul altă poveste, pentru că procedurile sunt greoaie şi rar s-a întâmplat ca oamenii să primească vreun leu. Am mai aflat că sezonul de vară de vânătoare la porcii mistreţi începe în fiecare an la 1 august, dar şi că acesta poate fi început mai devreme, dacă se constată că este necesar ca mistreţii să fie pândiţi şi împuşcaţi şi în extra-sezon, dar numai în baza unei autorizaţii. Alex BARBU