18.5 C
Campulung Muscel
22/06/2024

După George Bălan, Liviu Ţâroiu este următorul primar care, la 15 ani distanţă, a făcut o Strategie de Dezvoltare a Câmpulungului

Chiar două, căci, în afară de Strategia „mare”, care priveşte întreg municipiul, mai are o Strategie „mică”, în baza căreia va lucra GAL Câmpulung Muscel

     

După 15 ani în care Câmpulungul a fost lipsit de o Strategie de Dezvoltare, adaptată realităţilor locale, în schimbare chiar şi în municipiul nostru, dacă ne gândim numai la numărul locuitorilor într-o continuă descreştere, în 2017, Primăria s-a dotat cu două documente din această categorie, absolut obligatorii în relaţia cu Uniunea Europeană. Mai pe înţelesul cetăţenilor, care vor auzi în următoarea perioadă, din ce în ce mai mult, vorbindu-se despre Strategiile de Dezvoltare Locală – SDL, autorităţile locale n-ar putea accesa finanţări europene fără aceste studii conţinând starea actuală a localităţii, obiective, acţiuni, rezultate urmărite în viitorul apropiat. În 2016 s-a aprobat, iar, un an mai târziu, s-a realizat, după trei mandate în care această analiză de căpătâi, actualizată, a lipsit din dotarea Primăriei, o Strategie de Dezvoltare Locală care, în esenţă, propune comunităţii locale investiţiile gândite de municipalitate pentru perioada 2017-2022. Adică ce planuri au aleşii ca să dezvolte municipiul în următorii cinci ani. Multe dintre acţiunile pe care le veţi lectura în acest material sunt lucrări certe, accesate, acceptate la finanţare sau susţinute din bugetul local, unele aflate în derulare, Executivul limitându-se la ceea ce crede că poate face. Cu excepţia amenajării Râului Târgului, a construcţiei unei parcări supraetajate şi a unui bazin de înot descoperit, nu găsim în SDL deziderate îndrăzneţe. Aşadar, o Strategie prudentă, cu măsuri care pot fi puse în practică din banii Uniunii Europene, completaţi cu rezervele locale. În afară de Strategia mare, un document-cadru, din care decurg proiecte punctuale, tot în 2017, administraţia locală a adăugat mijloacelor de lucru cu finanţatorii externi o Strategie a Grupului de Acţiune Locală Câmpulung Muscel. Altfel spus, Câmpulungul are, din acest an, o Strategie mare, care priveşte tot municipiul, şi o Strategie mică, vizând trei zone defavorizate: Pescăreasa, Cazărmilor şi Grui, pentru care va atrage fonduri nerambursabile GAL-ul proaspăt constituit. Un plus pe care Liviu Ţâroiu l-a adus în 2017, înzestrând instituţia cu un astfel de document de care a fost privată în cele trei mandate scurse de la George Bălan încoace, în timpul căruia s-a realizat prima Strategie de Dezvoltare a Câmpulungului.      

Infrastructură tehnico-edilitară

Ambele Strategii, documente a căror importanţă nu poate fi discutată, prezentate aleşilor la un an şi câteva luni distanţă de momentul aprobării realizării lor, au fost votate la şedinţa Consiliului Local din 28 noiembrie 2017, cu reacţiile potrivnice ale opoziţiei liberale, a căror abţinere tot cu un vot negativ echivalează. Din partea ambelor firme care au redactat analizele respective au fost prezenţi, la întrunirea de acum o lună, consultanţi, care au explicat, în linii mari, reperele principale ale debutului modernizării unei localităţi urbane rămase în urmă de tot. Întrucât despre GAL şi cele trei teritorii care fac obiectul Strategiei mici, am mai relatat în articole anterioare, în acest material vom extrage direcţiile de acţiune ale Strategiei mari, pentru ca cititorii să fie la curent cu ce intenţionează să facă pentru municipiu administraţia 2016-2020 şi continuatorii ei, în prima jumătate a mandatului 2020-2024.

Strategia de Dezvoltare a Câmpulungului a fost concepută pe trei direcţii de acţiune: prima – Infrastructură tehnico-edilitară, a doua – Educaţie, Social, Sănătate şi a treia – Cultură, Turism, Sport. Fiecare direcţie, cu obiectivele ei specifice, care vor fi îndeplinite prin intermediul unor acţiuni, pe care le vom prezenta în continuare, ca să înţelegeţi planurile autorităţilor locale pentru comunitatea câmpulungeană, acţiuni din care decurg rezultate. Folosindu-ne de documentul-cadru aprobat la şedinţa din 28 noiembrie 2017, vom expune pentru cei interesaţi de viziunea actualei administraţii publice locale care sunt aceste obiective, acţiuni şi rezultate, de care, sperăm, vom beneficia în următorii cinci ani. 

Prima direcţie, Infrastructură tehnico-edilitară, urmăreşte „reabilitarea urbană, prin creşterea calităţii vieţii şi asigurarea condiţiilor necesare conectării cetăţeanului la utilităţi publice şi reţele rutiere moderne.” Cum va fi pus în practică acest obiectiv? Printr-o serie de investiţii, care, cu siguranţă, vor gâdila urechile contribuabilului, deşi, la cum s-au mişcat capii Primăriei în ultimii 28 de ani, ne vine greu a crede că vor fi îndeplinite, până în 2022, măcar jumătate din lucrările propuse. Iată care sunt acţiunile menite să susţină dezideratul enunţat: 

8Şoseaua de centură a municipiului: Alexandru cel Bun, I.C. Brătianu, Ion Mihalache, Mărăşti, Grigore Alexandrescu, Şoseaua Naţională, pentru care sunt vizate următoarele rezultate: îmbunătăţirea calităţii traficului rutier de tranzit; diminuarea poluării fonice şi a emisiilor; infrastructura modernizată şi reabilitată privind traficul rutier şi accesul la utilităţi publice. Autorii Strategiei au identificat ca surse de finanţare pentru realizarea acestei investiţii Programul Operaţional Regional 2014-2020 şi bugetul local.  

8Expertizarea şi modernizarea tuturor podurilor peste Râul Târgului, acţiune prin care se intenţionează, la fel ca mai înainte, să se asigure o infrastructură modernizată şi reabilitată privind traficul rutier şi accesul la utilităţi publice. Sursa de finanţare: bugetul local. 

8Amenajarea Râului Târgului, prin construirea unei microcentrale, amenajarea albiei minore a râului, amenajarea unei zone de agrement, realizarea sursei şi rezervei de apă. Rezultatele ţintite constau în: amenajarea şi îndeplinirea condiţiilor privind protecţia mediului, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană; creşterea gradului de confort al cetăţeanului. Investiţia se va realiza cu bani de la Fondul de Mediu, bugetul local şi din alte surse.

8Parcare supraetajată, pentru care a fost propus, ca sursă de susţinere a acestei lucrări despre care se discută de mai multă vreme, bugetul local. „N-avem, la momentul actual, o sursă de finanţare strict pe bani europeni pentru acest proiect. Am înţeles din discuţii că ar exista un spaţiu disponibil în zona centrală, pentru detensionarea traficului.”, spunea consultantul prezent la şedinţa Consiliului Local din 28 noiembrie 2017.

8Reabilitarea şi modernizarea străzilor Leculeşti, Livadie, Chilii, Plăieşi, Pârşeni, Mărcuş, Boboc, Nedeleşti, Ion Ţicăloiu, Revoluţiei, General Dragalina, pentru realizarea cărora pot fi accesate finanţări externe nerambursabile prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, în completarea cărora vine bugetul local. 

8Extinderea reţelei de alimentare cu gaze, pentru creşterea gradului de confort al cetăţeanului, investiţie susţinută din bugetul local.         

8Extinderea şi modernizarea reţelei de iluminat public, lucrare în cadrul căreia se urmăresc: înlocuirea corpurilor de iluminat stradal cu corpuri cu tehnologii de generaţie nouă, cu consum redus; înlocuirea corpurilor de iluminat stradal cu corpuri de iluminat moderne, cu tehnologie led/microled; montarea unor echipamente sau dispozitive pentru compensarea energiei reactive; modernizarea reţelelor aferente sistemului de iluminat public; realizarea bilanţului energetic pentru sistemul de iluminat public şi adoptarea măsurilor de eficientizare propuse în urma auditului energetic. Surse de finanţare: POR 2014-2020 şi bugetul local.  

8Modernizarea staţiilor de aşteptare pentru călătorii care folosesc serviciile de transport urban, cu susţinere din bugetul local.

8Dezvoltarea şi modernizarea transportului ecologic, acţiune îndeplinită cu fonduri din bugetul local şi din alte surse. 

8Amenajarea de piste de biciclete, investiţie pentru care autorităţile îşi propun să acceseze finanţări în cadrul POR 2014-2020, completate cu bugetul local.

8Modernizarea serviciului de salubrizare şi gestiunea deşeurilor solide, pentru: asigurarea şi îndeplinirea condiţiilor privind protecţia mediului, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană; creşterea calităţii serviciului public de salubrizare şi a gradului de confort al cetăţeanului. Deziderat pus în practică împreună cu ADP şi Consiliul Judeţean Argeş, folosindu-se ca sursă de finanţare bugetul local. 

8Reabilitarea clădirilor publice, pentru a obţine: clădiri publice reabilitate la standarde europene; creşterea siguranţei cetăţeanului; instituţii moderne şi funcţionale. Vor fi accesate fonduri prin POR 2014-2020 şi se va apela şi la rezervele locale. 

8Investiţii în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe, prin reabilitarea blocurilor 2, 3, 4, 5, din strada Traian, şi a blocului 17, din strada Emil Gârleanu, prin POR 2014-2020 şi din bugetul local. 

8Eliminarea deversărilor necontrolate în emisar (străzile I.L. Caragiale – Tabaci – Teodorescu, zona Centru – Pod Catrinescu, blocurile Turn Vişoi, blocurile S1, S2, S3 Grui, Tipografie Grigoroiu, Machedon), proiect realizabil cu susţinere de la Fondul de Mediu şi din bugetul local. 

8Montarea sistemului de supraveghere video. Finanţare: POR 2014-2020 şi bugetul local. 

8Crearea unor sisteme de locuinţe speciale pentru situaţii de urgenţă, urmărind aproximativ acelaşi scop ca investiţia precedentă, finanţarea fiind asigurată din bugetul local. 

8Investiţii în reţeaua de alimentare şi distribuţie a apei prin: 1.Reabilitarea aducţiunii apei brute; 2.Aducţiunea apei brute, conducta de siguranţă (bypass sistem hidro Lereşti); 3.Conducta de aducţiune a apei brute de la Baraj la Polderul Lereşti; 4.Înlocuirea conductei de alimentare cu apă din azbociment pe străzile Negru Vodă, Eremia Grigorescu, Lascăr Catargiu, Matei Basarab, Sfântul Ilie, Fraţii Goleşti, Constantin Brâncoveanu, Premo Φ600 Măgura, Premo Φ800 Măgura, Mircea cel Bătran; 5.Contorizarea tuturor abonaţilor şi citire la distanţă a debitelor. Pentru această acţiune au fost identificate ca posibilităţi de finanţare Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 şi bugetul local şi realizarea ei în parteneriat cu un operator local sau regional. 

8Modernizarea parcului de maşini al ADP şi achiziţionarea de utilaje necesare activităţilor specifice, pentru îmbunătăţirea bazei tehnice, în vederea satisfacerii la nivel european a cetăţeanului. Sursa de finanţare: bugetul local.  

8Investiţii în reţeaua de canalizare, epurare şi tratare a apei uzate prin: 1.Retehnologizarea Staţiei de Epurare, etapa a II-a, Linia apei, treapta terţiară, şi Eliminarea nămolului deshidratat; 2.Înlocuirea şi extinderea reţelelor de canalizare: colector „Dinicu” – Epurare, strada Ion Mihalache – Renel, cu traversare, cartier Mărcuş, Valea Româneştilor, Apa Sărată, Vişoi, Valea Bărbuşii, strada Ion Ţicăloiu, zona Măgurii şi Dragalina; 3.Înlocuirea (reabilitarea) şi extinderea reţelelor de canalizare menajere şi pluviale (şi separarea acestora); 4.Retehnologizarea Staţiei de Tratare din Calea Pietroasă, etapa a II-a. Finanţare: Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 şi bugetul local.

 

Educaţie, Social, Sănătate

A doua direcţie grupează domeniile Educaţie, Social, Sănătate. Intenţiile de a impulsiona aceste sectoare cu reale carenţe îmbracă forma următoarelor acţiuni.        

8Proiecte de sprijinire a grupurilor vulnerabile în economia socială, prin creşterea numărului locurilor de muncă în structurile economiei sociale şi incluziunea socială a membrilor întreţinători de familii monoparentale şi a copiilor din familiile acestora, pe o perioadă de 2 ani. Proiect realizabil prin POCU 2014-2020 şi din bugetul local.

8Înfiinţarea de centre pentru inserţie socio-profesională, cu acelaşi rezultat şi aceleaşi surse de finanţare ca la precedenta acţiune;

8Modernizare/ extindere/ dotare de spaţii destinate învăţământului preşcolar şi gimnazial, prin construcţia/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii pentru educaţia timpurie – antepreşcolare şi preşcolare (creşă şi grădiniţă) şi a celei pentru învăţământul general obligatoriu (şcoli cu clasele I – VIII). Programul se poate realiza prin POR 2014-2020 şi din bugetul local.

8Înfiinţarea unui centru de permanenţă, prin construcţia şi dotarea unui centru comunitar integrat socio-medical, deziderat realizabil prin POR 2014-2020 şi din bugetul local. 

8Înfiinţarea de centre de zi pentru persoane din categorii vulnerabile – vârstnice, cu dizabilităţi, familii monoparentale sau cu mulţi copii, în cadrul POR 2014-2020, cu susţinerea bugetului local.

8Înfiinţarea Serviciului „Ambulanţa socială”, proiect prin care se urmăreşte reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile, care au depăşit situaţia de vulnerabilitate, prin furnizarea unor servicii sociale/ medicale/ socio-profesionale/ formare profesională, etc., adecvate nevoilor specifice, în vederea integrării socio-profesionale. Sursa de finanţare: POR 2014-2020 şi bugetul local.

8Proiect tip „A doua şansă” pentru părinţii copiilor care frecventează Şcoala Grădişte, dar şi pentru alte persoane adulte din zonă, care nu au absolvit 4 clase, cu aceeaşi sursă de finanţare. 

8Înfiinţarea unui Centru de Zi pentru copiii aflaţi în situaţie de risc, de tip „Şcoală după şcoală”, pentru care se va apela la fondurile comunitare şi bugetul local. 

Cele mai multe dintre acţiunile derulate în cadrul acestei direcţii sunt desfăşurate împreună cu Direcţia Socială şi Asistenţă Socială a Primăriei. 

Cultură, Turism, Sport

Cea de-a treia direcţie prevăzută de Strategie este Cultură, Turism, Sport, pentru care s-au fixat ca măsuri de îndeplinit până în 2022:  

8Construirea unui bazin de înot descoperit, în vederea creşterii gradului de atractivitate a municipiului, prin organizarea de evenimente sportive. Pentru punerea în practică a acestei acţiuni se va apela la bugetul local, dar va fi avută în vedere şi posibilitatea atragerii unor fonduri din afara rezervelor comunităţii.    

8Construirea unui parc de aventuri în Parcul „Ştefănescu”, în acelaşi scop, evenimentelor sportive adăugându-li-se cele culturale şi educative. Şi acest obiectiv va fi realizat tot din bugetul local. 

8Amenajarea de mini-spaţii urbane de relaxare, odihnă şi recreere, prin crearea de facilităţi pe terenurile amenajate (de exemplu: construirea unui amfiteatru de vară în Parcul „Kretzulescu”, zone speciale pentru sport, construirea unei piste de skateboard, locuri de joacă pentru copii, construirea unui parc de aventuri în Parcul „Ştefănescu”, etc.). Surse de finanţare: POR 2014-2020, Fondul de Mediu şi bugetul local. 

8Centru multifuncţional pentru petrecerea timpului liber şi desfăşurarea de activităţi extraşcolare. Va fi o clădire destinată utilizării publice pentru activităţi educative, culturale şi recreative, cu scopul de a crea, îmbunătăţi sau extinde serviciile publice de bază, inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice. Realizarea ei va fi finanţată din bugetul local şi alte surse. 

8Reabilitarea/ modernizarea/ crearea de locuri de joacă şi parcuri de fitness, în vederea creării de facilităţi pentru recreere pe terenurile amenajate (de exemplu: zone speciale pentru sport, locuri de joacă pentru copii, etc.), cu susţinere financiară de la Fondul de Mediu şi bugetul local.

Acţiunile enumerate concură la reabilitarea urbană, prin creşterea calităţii vieţii şi asigurarea condiţiilor necesare conectării cetăţeanului la utilităţi publice, reţele rutiere moderne, agrement şi sport. Alt obiectiv ţintit este dezvoltarea de noi servicii în vederea valorificării potenţialului local natural şi antropic, realizabil prin:  

8Reabilitarea/ protejarea/ conservarea monumentelor din patrimoniul cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe: 1.Centrul istoric; 2.Restaurarea Secţiei de Etnografie a Muzeului Municipal; 3.Finalizarea reabilitării Palatului Culturii „Tudor Muşatescu”; 4.Restaurarea crucilor de piatră şi punerea lor în valoare printr-o semnalizare adecvată. Rezultatul acestei acţiuni constă în reabilitarea monumentelor cultural-istorice, prin restaurarea, protecţia, consolidarea şi realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare, etc., cu scopul de a conserva, promova şi dezvolta patrimoniul cultural. Pentru realizarea acestui amplu deziderat se va apela tot la POR 2014-2020, cu contribuţia bugetului local.   

8Investiţie „Staţiune turistică de schi (Iezer-Portăreasa)”, realizată printr-un parteneriat public-privat, din bugetul local şi din alte fonduri. 

8Proiecte de promovare a obiectivelor şi produselor turistice locale: 1.Traseul monumentelor; 2.Circuitul capitalelor istorice, susţinute cu finanţare asigurată de Fondul de Cultură Naţional AFCN, bugetul local şi alte fonduri. 

Consultantul le-a recomandat aleşilor o strategie de dezvoltare numai pe turism 

Autorii Strategiei de Dezvoltare Locală au insistat foarte mult pe patrimoniul cultural-istoric deosebit şi pe existenţa „unei rezerve sau a unui peisaj cultural-istoric extraordinar pe care îl are Câmpulungul. Aceasta va fi ideea centrală, obiectivul trasat sau dezirabil, pe care l-am găsit noi, de a dezvolta foarte mult latura turismului, pentru că toate analizele arată că este un sector care a cunoscut o creştere la nivelul municipiului.”, afirma reprezentantul firmei Andralex Project Company, care a lucrat Strategia. Din păcate, „funcţia turistică a oraşului este slab dezvoltată, deşi există obiective culturale şi arhitecturale importante şi dispune de o infrastructură, ca resursă, extraordinară în acest sens. Problema este la modul în care o punem în valoare. Dacă nu vom merge pe promovare, adaptare şi adoptare a unor noi măsuri şi modalităţi de promovare a oraşului… lucrurile evoluează foarte rapid în alte oraşe, unde există posibilitatea ca vizitatorul să aibă acces la un istoric al clădirii, prin mijloace electronice. Foarte puţin dezvoltată ideea de „smart city”, care este mult promovată în oraşele mari şi în oraşele cu potenţial istoric. Am văzut acest lucru la Piatra Neamţ, unde te duci cu telefonul, scanezi marcajul şi-ţi dă informaţia imediat despre istoricul clădirii. Sunt modalităţi prin care se pot pune în valoare aceste clădiri şi-i dai vizitatorului un sentiment de satisfacţie.”, a adăugat acesta. 

Consultantul a avut o propunere pentru consilierii municipali: „Din punct de vedere al resurselor, al potenţialului, considerăm că este necesară o detaliere – rămâne la latitudinea dumneavoastră -, pe partea de turism, de promovare turistică şi de marketing turistic, în sensul de a întocmi un studiu sau o strategie strict pe această zonă, cu termene şi acţiuni clare şi, de ce nu, chiar înfiinţarea unei structuri la nivelul autorităţii locale, care să se ocupe de această parte. Dacă rămânem în zona aceasta oarecum difuză, rezultatele vor fi şi ele foarte slabe.” În ceea ce priveşte unul dintre obiectivele recomandate prin Strategie, valorificarea durabilă şi promovarea municipiului Câmpulung ca destinaţie turistică, „din analiza noastră, am observat şi facem o laudatio comunităţii locale, pentru că iniţiative există pe partea de promovare a oraşului, care merită subliniate, continuate şi puse în lumina tocmai a acestei idei de promovare şi dezvoltare a oraşului Câmpulung ca destinaţie turistică de marcă, pentru că ne dorim ca municipiul să devină o destinaţie turistică de top în România şi să ajungă la gloria interbelică, atunci când tot ce însemna lume bună în Bucureşti venea la Câmpulung.”, a încheiat acesta. „E.M.”

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!